© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Sinteze biblice majori - trim. IV/2006 (partea II)[2006-12-29]P A R T E A A D O U ADumnezeu din Ur il cheama, spre-a-l conduce-n Canaan. Prin credinta el porneste; trece prin cercari ce-l dor. Are slabiciuni, dar lupta, devenind biruitor. In relatia cu Lot el da dovada de noblete. Prin credinta spre-a alege, Lot avea mult ca sa-nvete. Ajungand ostatic, Domnul prin Avram il libereaza Si-apoi, prin Melhisedec pe-Avram il binecuvanteaza. In vedenie de noapte Domnu-i da asigurare: Eu sunt Scutul tau; Eu sunt rasplata ta cea foarte mare. Ca si stelele va fi samanta ta i fagaduieste. Si el crede, iar Hristos, neprihanit il socoteste. Dar, cuprins de slabiciuni, da nastere lui Ismael. In campie, Lot priveste cum nesocotirea Torei Duce la sordida drama a Sodomei si Gomorei. Dumnezeu pe-Avram l-anunta despre nimicirea lor. Patriarhul se asaza pentru ei, mijlocitor. Dar nici zece oameni buni aici nu se gasesc deloc, Astfel ca, cetatile suporta al pedepsei foc! Pe copilul mul dorit: Isaac, mostenitor legal. El il creste-n temere de Dumnezeu si in credinta. Trec cercarea cea mai grea a vietii lor, cu biruinta!! Avraam cunoaste glasul, care i-a vorbit mereu. O relatie profunda are cu-al sau Dumnezeu. Fiecare pas spre munte e cu aur poleit, Aurul credintei, care-n fapte e desavarsit. Sus, pe Moria, Isaac ca miel de jertfa s-a supus Si-astfel a prefigurat suprema jertfa-a lui Isus. Al credintei lor triumf ramane culme de urcat Pentru toti cei ce spre cer au sufletul inaripat! Asa cum, in Cartea Sa, Cel Vesnic tuturor cuvanta. Fiii sai, Esau si Iacov, pe deplin au cunoscut Harul binecuvantarii dreptului de-ntai nascut. Dar Esau nu-l pretuieste si pe-un blid de linte-l vinde Fratelui, ce si-l doreste din tot sufletul, fierbinte. Insa pretu-nselaciunii, al duplicitatii sale Este mare!...Viata-ntreaga il va urmari pe cale! Singur, pribegind departe si cu orizontu-nchis, Iacov isi regreta vina. Drept raspuns, el are-un vis, Ce-i descopera o scara, in al noptii lui mister: Pentru-a noastra mantuire, Domnu-i Scara catre cer. Inseland pe altii, Iacov victima-a-nselarii cade. In casatorie,-n munca, in simbrie e triºat De Laban, si unchi, si socru, om perfid, neconsacrat. Fuga sa, cu dublu sens, e drumu-ntoarcerii acas`. In credinta si-umilinta face fiecare pas. La Iaboc, smerit in ruga, nume nou el a primit: Israel, cel ce-a luptat cu Dumnezeu si-a biruit. In a pacii aurora cu Esau se intalneste. Lacrimi si iertare pun pe rani Tot cerul se uimeste! Materialul omenesc, cu care Domnul a lucrat Nepromitator era, dar harul Sau a triumfat!!! Cu rabdare ne transforma, pregatindu-ne-o cununa. Cel dintai nascut lui Iacov din Rahela cea iubita, Este Iosif, pentru care dragostea-i netarmurita. Haina cea pestrita este spre-naltare?!...spre salvare?!... Fratii, ce-l urasc, aleg sa il expuna spre vanzare. Si, din privilegiat e transformat sclav in Egipt. Doar un lucru nu se schimba: caracterul sau sfintit! Datorita castitatii, in familia Potifar, El ajunge-n inchisoare!.. Domnul, insa, cu-al Sau har, Il inspira-n talmacirea viselor de orice grad, Ce se implinesc precis si-l urca pana la palat. Iosif e-naltat in cinste, fiind al doilea pe tron. In cei sapte ani, belsugul este strans in noi hambare, Ca sa curga-n anii foamei, grau, ca apa din izvoare. Foametea e folosita de Hrist, catalizator, Iar Egiptul, unde Iosif sta in frunte, ca decor, Pentru a realiza minunea pacii si-a iertarii In familia lui Iacov. Iata-n probele testarii Fratii dovedesc schimarea; calda lor reuniune Este un tablou, din care soarele n-ar mai apune! Iacov isi binecuvanta fiii si spre Canaan Ultimul lui gand se-ndreapta din tinutul egiptean. EPILOG Mana care a creat pe om in chip desavarsit, Este mana-Acelui Care sus pe cruce S-a jertfit, Ca si noi sa fim partasi la slava Lui, de-a pururea, Cu-Avraam, Isaac si Iacov, in Imparatia Sa! A M I N Autor : Magdalena Toma . Sursa: www.Intercer.ro Contor Accesări: 1077, Ultimul acces: 2026-08-08 08:38:13
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
