28 de ani fără „monahul de la Rohia”

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

28 de ani fără „monahul de la Rohia”

[2017-03-29]

de Gheorghe Anghel

steinhardt_nicolae_2
Străduindu-ne a ierta şi învăţându-ne a practica şi iertarea ne apropiem de înţelegerea iertării divine, sunt cuvintele părintelui Nicolae Steinhardt, părinte care a învăţat ce înseamnă iertarea în închisorile comuniste.
Tot el ne spune că suferinţa, ori de câte ori e îndurată sau cugetată cu vrednicie, dovedeşte că răstignirea nu va fi fost inutilă, că jertfa lui Hristos e roditoare.
Acestea sunt doar câteva din cuvintele pline de înţelepciune lăsate moştenire nouă de părintele Nicolae Steinhardt.
Joi, 30 martie 2016, se împlinesc 28 de ani de la trecerea sa la cele veşnice.
Eseistul, criticul literar, juristul, publicistul şi scriitorul român a fost botezat în închisoarea de la Jilava (15 martie 1960) de către ieromonahul Mina Dobzeu. A fost arestat în 1959 în „lotul intelectualilor mistico-religioşi” şi condamnat la 12 ani muncă silnică „pentru crimă de uneltire împotriva orânduirii sociale a statului”. Eliberat în august 1964, a intrat mai târziu în monahism la Mănăstirea Rohia (16 august 1980) primind numele Nicolae.
Născut pe 29 iulie 1912, într-o familie evreiască, a fost fiul inginerului şi arhitectului Oscar Steinhardt. Între anii 1919–1929 a urmat cursurile şcolii primare şi ale liceului Spiru Haret, printre colegii de aici numărându-se Constantin Noica, Mircea Eliade, Arşavir Acterian, Haig Acterian, Alexandru Paleologu, Dinu Pillat, Marcel Avramescu.
La data de 16 august 1980 este tuns în monahism la mănăstirea Rohia de către Episcopul Iustinian Chira şi Arhiepiscopul Teofil Herineanu.
La mănăstire pune în ordine cele peste 23.000 de volume ale mănăstirii, se integrează în viaţa mănăstirii, iar în paralel îşi intensifică activitatea literară.
Lucrări:
Între viaţă şi cărţi (1976);
Incertitudini literare (1980);
Escale în timp şi spaţiu sau dincoace şi dincolo de texte (1987);
Prin alţii spre mine (1988).
Postume:
Monologul polifonic (1991);
Jurnalul fericirii (1991, ed. a VII-a, 2002);
Monahul de la Rohia răspunde la 365 de întrebări incomode adresate de Zaharia Sângeorzan (1992, o nouă ediţie 1998);
Dăruind vei dobândi. Cuvinte de credinţă (1992, 1994);
Primejdia mărturisirii. Convorbiri cu Ioan Pintea (1993, 1998);
Între lumi. Convorbiri cu Nicolae Băciuţ (1994);
Cartea împărtăşirii (1995);
Drumuri spre isihie (1999);
Ispita lecturii (2000);
Dumnezeu în care spui că nu crezi…. Scrisori către Virgil Ierunca (1967-1983) (2000).
Aceste volume îl impun ca un eseist de marcă al literaturii române.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 772, Ultimul acces: 2026-08-05 01:44:47

Timp total: 0.03s...

[]:1