Hramul bisericii Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Buzău

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Hramul bisericii Parohiei „Sfântul Mare Mucenic Dimitrie” din Buzău

[2015-10-28]

Singura biserică din municipiul Buzău închinată Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, şi-a sărbătorit, luni, 26 octombrie 2015, hramul. Sfânta Liturghie a fost oficiată de Înaltpreasfinţitul Părinte Ciprian, Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei, împreună cu un sobor de preoţi şi diaconi. Potrivit tradiţiei, s-a săvârşit şi o slujbă de pomenire pentru ctitorii, slujitorii şi binefăcătorii sfântului locaş, mutaţi la Domnul. Răspunsurile liturgice au fost date de Grupul psaltic misionar Sfântul Roman Melodul, după cum ne-a precizat Dragoş Olteanu, Consilier mass-media şi purtătorul de cuvânt al Eparhiei.
La final, Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ciprian a primit din partea parohiei o icoană cu Sfântul Mare Mucenic Dimitrie.
În cuvântul de învăţătură, ierarhul a subliniat faptul că „sfinţii nu au graniţe şi nici preferinţe doar pentru cei din neamul lor. Ei transcend şi timpul, şi spaţiul. De aceea, noi, astăzi, cu toţii, în cântările de la strană şi nu numai, ne-am rugat Sfântului Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, la timpul prezent. A fost proslăvit cu cununa sfinţeniei la începutul veacului al IV-lea şi noi ne aflăm în veacul al XXI-lea. Vă daţi seama câte secole ne despart de vremea aceea, dar timpul, ca element creat de Dumnezeu odată cu lumea, nu-şi mai are rostul în relaţiile duhovniceşti, pe care creştinii din orice epocă istorică le au cu sfinţii proslăviţi de Dumnezeu. În aceasta constau măreţia şi minunea pe care le trăim în interiorul creştinismului, că, din punct de vedere duhovnicesc, noi intrăm în legătură cu sfinţii care au apărut în toate neamurile creştine ortodoxe, indiferent de epoca în care au trăit“, a explicat Arhiepiscopul Buzăului şi Vrancei.
Biserica Parohiei Sfântul Mare Mucenic Dimitrie din Buzău a fost construită în perioada 1905-1917 de o comunitate germană ce aparţinea cultului creştin evanghelic luteran. În anul 1957, locaşul de rugăciune a trecut în patrimoniul Bisericii Ortodoxe Române, ulterior fiind adaptat la nevoile cultului ortodox. În urma avariilor suferite din cauza cutremurelor, locaşul de cult a fost renovat în repetate rânduri.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 735, Ultimul acces: 2026-08-15 01:36:47

Timp total: 0.03s...

[]:1