Alocuţiunea Preşedintelui României susţinută cu ocazia primirii delegaţiei Sfântului Sinod

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Alocuţiunea Preşedintelui României susţinută cu ocazia primirii delegaţiei Sfântului Sinod

[2015-10-28]

Cuvântul Preşedintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis, rostit la Palatul Cotroceni, cu ocazia momentului solemn dedicat aniversării a 130 de ani de la recunoaşterea Autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române şi a 90 de ani de la ridicare ei la rangul de Patriarhie, miercuri, 28 octombrie 2015:
Preafericirea Voastră Părinte Patriarh,
Înaltpreasfinţiile voastre,
Preasfinţiile voastre,
Sunt bucuros să vă felicit cu prilejul celebrării a 90 de ani de Patriarhie şi 130 de ani de autocefalie. Este, de asemenea, un foarte bun moment pentru a rememora contribuţia valoroasă a Bisericii Ortodoxe Române în evoluţia şi dezvoltarea în modernitate a societăţii şi a instituţiilor statului român.
După Unirea Principatelor şi obţinerea independenţei din 1877, urmate de proclamarea Regatului în 1881, autocefalia Bisericii Ortodoxe Române din 1885 este o încununare în plan spiritual şi canonic a proceselor istorice de constituire a statului naţional.
Făcută posibilă prin jertfa de pe câmpurile de bătălie ale Marelui Război, exprimată prin voinţa populară a provinciilor istorice româneşti şi consacrată prin Congresul de pace de la Paris, Marea Unire de la 1918, la rândul ei, deschide calea pentru ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
Dubla aniversare, a Autocefaliei şi a ridicării la rangul de Patriarhie, reprezintă prin urmare atât un prilej de bucurie pentru credincioşii şi ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, cât şi o referinţă importantă pentru istoria noastră naţională.
Onorată audienţă,
Pe lângă incursiunea în istorie, se cuvine să ne aplecăm şi asupra prezentului şi viitorului, asupra rolului pe care biserica poate să îl joace în societate şi în construirea unei lumi mai bune. Cred că vă revine o misiune aparte, aceea de a contribui la educaţie şi la promovarea unor valori în societate, la a ne face mai solidari şi mai generoşi, mai preocupaţi unii faţă de alţii şi mai ales faţă de cei în nevoie.
În lumea contemporană, plină de incertitudini, de tulburări şi de conflicte, experienţa seculară a cultelor religioase devine un factor fundamental al echilibrului şi toleranţei.
Vă încurajez în misiunea dumneavoastră spirituală, educativă, culturală, socială şi în deschiderea pentru dialogul interconfesional în plan naţional şi internaţional.
Vă mulţumesc şi pentru că aţi găsit mijloacele şi energia de a fi alături de românii din diasporă, de a-i sprijini a nu se îndepărta de limbă, de ţară şi credinţă.
Autonomia în raport cu autorităţile şi libertatea religioasă consacrată de Constituţie dau Statului şi Bisericii Ortodoxe Române, ca de altfel tuturor cultelor, responsabilitatea dezvoltării unor relaţii de parteneriat real, în folosul oamenilor. Din această perspectivă, consider misiunea cultelor religioase ca una de substanţă în viaţa comunităţilor şi fundamentală în păstrarea identităţii spirituale a oamenilor şi a naţiunii ca întreg.
În mandatul meu voi încuraja şi, după caz, voi sprijini, asumarea de către instituţiile şi autorităţile publice şi cele religioase de responsabilităţi în domeniile în care acţiunea lor comună este benefică pentru cetăţeni şi pentru colectivităţi.
Onoraţi invitaţi
Doamnelor şi domnilor,
Importantele aniversări din existenţa Bisericii Ortodoxe Române, ca şi apropiatele mari aniversări ale naţiunii, ne oferă în această privinţă o mare oportunitate. În acest sens, găsesc că este potrivit să închei prin a rememora argumentaţia Sfântului Sinod din 4 februarie 1925 la înfiinţarea patriarhatului românesc, cum nu se poate mai actuală:
«(…) poporul român a ajuns să-şi arate, în hotarele străbune reîntregite şi în libertăţile lui, maturitate desăvârşită şi puternicia naţională la care s-a ridicat. Maturitatea şi puternicia aceasta sunt în mâinile lui isbânzi, sunt în mâinile lui podoabe, sunt în mâinile lui zăcământuri de vlagă şi înălţare, dar mai presus de orice, sunt drepturi şi datorii care îl leagă de astăzi înainte, în modul cel mai firesc, de trupul şi de soarta naţiunilor mari, adică de răspunderile şi îndatoririle acelor popoare şi state, care au creat şi continuă să creeze progresul în civilizaţia întregii omeniri.»
La mulţi ani! Vă felicit!

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 684, Ultimul acces: 2026-08-16 16:50:37

Timp total: 0.05s...

[1]:1