Cuvântul Înaltpreasfințitului Părinte Pavlos la Sărbătoarea Sf. Cuvios Dimitrie cel Nou, Ocrotitorul Bucureștilor[2015-10-27]Biserica Ortodoxă cinstește la 27 octombrie, în fiecare an, pe Sfântul Cuvios Dimitrie, Ocrotitorul Bucureștilor. La Patriarhie, Sfânta Liturghie a fost săvârșită în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale de către un sobor de ierarhi condus de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României, și Înaltpreasfințitul Părinte Pavlos, Mitropolit de Drama. Cu acest prilej, Înaltpreasfinția Sa a rostit un cuvânt de învățătură pe care îl redăm mai jos:Preafericirea Voastră, Cu adâncă emoție exprim, din partea Starețului și a delegației Sfintei Stavropighii Patriarhale a Mănăstirii Sfântul Pavel din Muntele Atos, respectul nostru pe care-l nutrim față de persoana Preafericirii Voastre, precum și dragostea noastră pentru Poporul Român celOrtodox, care în aceste zile își manifestă într-un mod evident credința sievlavia sa. Poporul Dumneavoastră cel nobil are nevoie de ocazii duhovnicești și, de aceea, Preafericirea Voastră, ca un păstor bun, părtaș obiceiurilor și urmaș al acestora în tron și care vă inspirați din viața și din opera Sfinților Trei Ierarhi, Vă îngrijiți pentru aceasta. Nu vă limitați doar la marea și importanta pregătire teologică a Preafericirii Voastre, care este fără îndoială element constitutiv al personalității Voastre. Dacă ar fi să examinăm lumea interioară a Preafericirii voastre îi vom descoperi pe marii bătrâni isihaști llie Cleopa și Paisie Olaru, exponenți ai curentului isihast de factură ortodoxă. Activitățile Preafericirii Voastre din cei opt ani de patriarhat sunt echivalente cu optzeci de ani de păstorire. Și aceasta nu o spunem acum și aici din dorința de a impresiona și de a vă lăuda. Fiecare om binevoitor se poate încredința de adeverirea cuvântului nostru. Socotim de trebuință să Vă mulțumim pentru dragostea cu care ne înconjurați pentru încercările de a întări comuniunea dintre Sfânta noastră Mănăstire a Sfântului Pavel și a Sfintei Mitropolii de Drama cu Sfânta Biserică Ortodoxă din România prin aducerea aici la București cu prilejul sărbătorii Sfântului Dimitrie cel Nou din Basarabi, a moaștelor Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur si ale Sfinților Ierarhi Vasile cel Mare șiGrigorie Teologul, acum cu prilejul înscrierii oficiale în Calendarul Bisericii Ortodoxe Române a Cuviosului Gheorghe Noul Mărturisitor, a cărui biserică o construiți aici la București. Aceste legături confirmă în vremurile noastre moștenirea noastră comună care s-a născut în țara dumneavoastră Bizanțul după Bizanț, așa cum o definea ilustrul istoric român Nicolae Iorga. Legăturile dintre Academiile Domnești de la București (1684) și Iași (1707), datorită caracterului lor duhovnicesc sunt de nedespărțit. Conform Elenei Lazăr,directoarea casei de editură Omonia din București, primul autor care folosește numele de România pentru binecuvântata țară a dumneavoastră este profesorul Academiei Domnești de la Iași Daniel Fillipides (1750-1832), în lucrarea sa Istoria României ce s-a tipărit la Leipzig în anul 1816. Această țară a fost dintotdeauna liman sigur și adăpost pentru oameni ai duhului, conform zicalei: numai raiul este mai bun decât Țara Românească. Profesori, filosofi, clerici, medici, avocați, comercianți care se trăgeau din părțile grecești aflate sub povara sclaviei au găsit în România a doua patrie, care i-a îmbrățișat cu afecțiune si le-a oferit cele mai bune condiții de viață și muncă. Cercetările istorice au adeverit faptul că acești oameni ai duhului au contribuit și ei la dezvoltarea și propășirea societății românești. Între România și Ellada există o întrepătrundere duhovnicească folositoare pentru ambele țări și este demonstrată încă odată de nivelul duhovnicesc înalt al popoarelor noastre. Noi, astăzi, continuăm această tradiție, pe care, de altfel o încurajați și Preafericirea Voastră încă din zilele în care păstoreați poporul lui Dumnezeu de pe prestigiosul tron arhieresc al Iașilor. Din partea Sfintei Mănăstiri a Sfântului Pavel și a Sfintei Mitropolii de Drama, primiți Vă rog, în semn de amintire și de adânc respect, aceste daruri smerite: o cruce pectorală, replică a Sfintei Cruci care conține cea mai mare parte din lemnul Sfintei Cruci a Mântuitorului, și care se păstrează în Sfânta noastră Mănăstire, precum și acest engolpion arhieresc, cu rugămintea de a ne pomeni în sfintele Voastre rugăciuni. Întru mulți ani! Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 3315, Ultimul acces: 2026-08-14 09:54:11
|
Timp total: 0.03s...
[]:1