Patriarhul României la Mănăstirea "Sfânta Cruce" Caraiman[2015-08-16]În Duminica a XI-a după Rusalii și în ziua de cinstire a Sfinților Martiri Brâncoveni, astăzi, 16 august 2015, credincioșii prezenți la Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman din județul Prahova, precum și obștea monahală au avut bucuria prezenței în mijlocul lor a Întâistătătorului Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.Mănăstirea Sfânta Cruce - Caraiman a primit vizita Patriarhului României În această Duminică, a XI-a după Rusalii, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oficiat Sfânta Liturghie împreună cu Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor în altarul de vară al Mănăstirii Caraiman, înconjurați de un ales sobor de preoți și diaconi. În cuvântul de învățătură, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a explicat învățăturile ce reies din pericopa Evanghelică rânduită de Biserică a se citi astăzi la Sfânta Liturghie (Matei 18, 23-35) care ne prezintă Pilda datornicului nemilostiv. Este o Evanghelie a iertării, dar și o Evanghelie a responsabilizării, a spus Preafericirea Sa: O Evanghelie care ne arată pe Dumnezeu milostiv, dar dacă noi nesocotim sau desconsiderăm milostivirea Sa atunci El devine aspru, devine drept și caută îndreptarea noastră prin mustrare, prin metode constrângere, astfel încât dacă omul nu săvârșește binele de bună voie îl va săvârși de nevoie. Dacă nu săvârșește binele în mod liber ajunge în situația de a-l săvârși fiind constrâns. Evanghelia poate fi înțeleasă și duhovnicește și anume că Dumnezeu iartă omului greșelile în această viață sau dacă omul nu se pocăiește, nu cere iertare și nu devine și el iertător față de semenii lui atunci Dumnezeu îl dă pe mâna chinuitorilor. Adică după moartea trupului, sufletul este chinuit în iad și de acolo nu poate fi eliberat dacă nu este iertat, iar singura modalitate pentru a fi iertați cei care nu au fost iertători în viața pământească sunt rugăciunile altora pentru ei. De aceea, noi pomenim în rugăciuni pe toți creștinii trecuți la Domnul considerându-se că din neglijență, din nebăgare de seamă sau din superficialitate nu s-au pregătit suficient ca să primească prin spovedanie și împărtășanie iertarea păcatelor și să treacă din lumea aceasta pământească la viața de dincolo fără de păcat, a mai spus Preafericirea Sa. Prin noi iubirea milostivă a lui Dumnezeu să se arate și altora Totodată, Patriarhul României a arătat că atunci când Dumnezeu ne cere să fim iertători și milostivi, El dorește ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume. Învățăm și faptul că trebuie să nu oprim iubirea milostivă a lui Dumnezeu, să nu o limităm la iertarea pe care El ne-o acordă nouă, ci prin noi iubirea Lui milostivă să se arate și altora. Dacă noi suntem iertați, dar nu iertăm la rândul nostru pe alții blocăm iubirea milostivă a lui Dumnezeu la noi, nu o transmitem și altora. Deci, când Dumnezeu ne cere să fim și noi iertători după cum este El, să fim și noi milostivi după cum El este milostiv, dorește ca iubirea Lui milostivă să se răspândească în lume, a spus Preafericirea Sa, potrivit Radio TRINITAS. Iertarea este o mare binecuvântare fiindcă schimbă relațiile dintre oameni Preafericirea Sa a subliniat și urmările pozitive ale iertării asupra vieții credincioșilor. Iertarea este o mare binecuvântare fiindcă schimbă relațiile dintre oameni. Înseamnă un început nou, înseamnă că recunoaștem că valoarea unei persoane este mai mare decât o greșeală pe care a făcut-o cu voie sau fără voie la un moment dat. Iertarea este recuperarea persoanei care a greșit și începutul unei relații noi, însă iertarea nu se acordă ușor când cineva ne-a produs mult rău, când cineva ne-a nedreptățit, ne-a umilit, de aceea pentru a ierta este nevoie de o schimbare interioară a noastră, a spus Patriarhul României, potrivit TRINITAS TV. Constantin Brâncoveanu este măsura demnității românești în vreme de încercare Patriarhul României a vorbit și despre Martiriul Sfinților Brâncoveni. Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a arătat că pentru noi românii Constantin Brâncoveanu este măsura demnității românești în vreme de încercare. Domnitorul Constantin Brâncoveanu a avut o credință foarte puternică. După ce i s-au luat toate averile și-a dat seama că ar putea scăpa de moarte, el și cei patru fii ai săi dacă devin musulmani, dacă trec în legea turcească și i s-a făcut această propunere. El a refuzat. A preferat să moară pentru Hristos decât să își salveze viața renunțând la credința strămoșească. De aceea, pentru noi românii Constantin Brâncoveanu este măsura demnității românești în vreme de încercare. Foarte ușor ar fi scăpat dacă ar fi trădat credința și neamul său, dar pentru că a vrut să fie credincios față de Dumnezeu și față de neamul său, de poporul său, a preferat moarte martirică, a spus Preafericirea Sa. Sfântul Constantin Brâncoveanu ctitor de biserici și mănăstiri Totodată, Patriarhul României a evidențiat și faptul că Sfântul Constantin Brâncoveanu a fost un mare ctitor de mănăstiri și biserici, însă și un mare iubitor de cultură. Banii pe care i-a adunat el i-a folosit în cea mai mare parte pentru a construi mănăstiri și biserici și pentru a repara și înzestra altele, care nu au fost direct ctitoriile lui. Cea mai mare mănăstire pe care a zidit-o, la începutul domniei sale, este Mănăstirea Hurezi, în Vâlcea. Pe lângă multele mănăstiri și biserici pe care le-a construit, cum este de pildă singura biserică a lui care a rămas în picioare în București, Biserica Sfântul Gheorghe Nou, a renovat și organizat Academia domnească de la Mănăstire Sfântul Sava din București, a înființat biblioteci și multe tipografii prin care a tipărit cărți la Snagov, la Târgoviște, la București și la Râmnicu Vâlcea în limbile română, greacă, slavonă și în mod deosebit reținem în limba arabă pentru creștinii din Orient care se aflau sub stăpânire otomană, a mai spus Preafericitul Părinte Patriarh Daniel. Mănăstirea Caraiman centru de ajutorare a copiilor ca să nu abandoneze școala La finalul Sfintei Liturghii săvârșite la Mănăstirea Caraiman, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a subliniat activitatea desfășurată la Centrul Social-Pastoral ,,Sfânta Cruce Caraiman. Felicităm pe toți pelerinii, închinătorii, binefăcătorii acestei Sfinte Mănăstiri care a devenit în scurt timp un centru de conferințe, dar mai ales un centru de ajutorare a copiilor ca să nu abandoneze școala. Vara aceasta peste 800 de copii au fost și alții vor veni, până la 11 septembrie, aici la această mănăstire unde îmbină timpul liber cu lucrarea artistică - educațională și învață să îndrăgească mai mult școala. Aceasta face parte dintr-un program al Patriarhiei Române Alege Școala! pentru prevenirea abandonului școlar, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Duminica migranților români Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca prima duminică după Sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului să fie dedicată migranților români. Ne rugăm pentru frații și surorile noastre care lucrează în străinătate sau care se află la studii să păstreze dreapta credință, să păstreze comuniunea românească, să meargă la bisericile din țările în care se află, pentru că Patriarhia a înființat mai multe eparhii, avem astăzi 13 eparhii în afara granițelor țării, 850 de preoți și foarte multe comunități, parohii noi înființate ca să păstrăm credința ortodoxă strămoșească, limba română și spiritualitatea românească, a spus Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. Daruri pentru Mănăstirea Caraiman La final, Părintele arhimandrit David Petrovici, starețul Mănăstirii Caraiman a mulțumit Preafericitului Părinte Patriarh pentru prezența în mijlocul obștii monahale și a credincioșilor. Prefericirea Sa a dăruit obștii Mănăstirii Caraiman mai multe cărți de folos duhovniesc recent apărute la editurile Patriarhiei, iar credincioșilor prezenți, iconițe cu chipul Sfinților Martiri Brâncoveni. Părintele stareț a oferit Preafericitului Părinte Patriarh Daniel o icoană cu chipul Maicii Domnului. *** Mănăstirea Sf. Cruce Caraiman - Începutul ridicării locașului monahal este legat de anul 1998. Mănăstirea a fost înființată la inițiativa vrednicului de pomenire protosinghel Gherontie Puiu, unul dintre vrednicii monahi români căutați cu multă dragoste de credincioși. La 29 iunie 2000, în ziua de prăznuire a Sfinților Apostoli Petru și Pavel, fericitul întru pomenire Patriarh Teoctist aprobă înființarea Schitului Caraiman cu hramul «Înălțarea Sfintei Cruci». A urmat apoi construirea bisericii de lemn cu hramul Acoperământul Maicii Domnului. La 21 octombrie 2001, biserica de lemn avea să fie sfințită și tot atunci avea să fie pusă piatra de temelie pentru începerea construirii unei noi biserici, de zid, cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci care a fost sfințită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel la 14 septembrie 2014. Între anii 2002 și 2008 s-au construit biserica mare, clopotnița, trapeza și unul din corpurile arhondaricului. În anul 2007 a început construcția chiliilor, iar până în 2011 au mai fost construite încă două corpuri de clădire, respectiv corpul de chilii și arhondaricul corp B. Permanența Consiliului eparhial din data de 1 iulie 2008 a aprobat ridicarea Schitului Caraiman - cu hramul Înălțarea Sfintei Cruci la rangul de mănăstire. În vara anului 2012 a fost amenajat în clopotnița mănăstirii un paraclis chiriarhal cu hramurile Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul și Schimbarea la Față. Astfel că sărbătoarea Sfântului Ilie din 2012 a avut o semnificație deosebită pentru mănăstire, în această zi având loc sfințirea paraclisului din turnul clopotniței, precum și sfințirea Centrului social-pastoral Sfânta Cruce din incinta mănăstirii. Bucuria a fost încununată de prezența Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, care a sfințit paraclisul, a săvârșit Sfânta Liturghie și a binecuvântat lucrările de la Așezământul social-pastoral Sfânta Cruce, singurul de acest gen din Mitropolia Munteniei și Dobrogei. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 11349, Ultimul acces: 2026-08-15 12:05:15
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1