© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Sărbătoarea Schimbarea la Față a Domnului, la Catedrala Patriarhală[2015-08-06]Biserica Ortodoxă Română sărbătorește la 6 august Schimbarea la Față a Domnului. Această sărbătoare este numită în popor și Preobrajenia sau Probojenia și rememorează momentul schimbării minunate la față a Domnului, în Muntele Taborului, în fața ucenicilor Săi, Petru, Ioan și Iacov.La Catedrala Patriarhală, cu prilejul acestei sărbători, slujba Sfintei Liturghii a fost oficiată de către Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul României. Alături de Preafericirea Sa a slujit și Preasfințitul Părinte Timotei Prahoveanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Bucureștilor. Din soborul slujitor au făcut parte și Părintele Arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Reprezentantul Patriarhiei Române la Locurile Sfinte și Superiorul Așezămintelor Românești de la Ierusalim, Ierihon și Iordan, părintele arhimandrit Clement Haralam, Mare Eclesiarh al Catedralei Patriarhale, preoți și diaconi. După citirea Pericopei Evanghelice, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a adresat celor prezenți un cuvânt de învățătură. În cuvântul său, Patriarhul României a arătat că această sărbătoare ne arată trei mari adevăruri: În primul rând sărbătoarea Schimbării la Față a Mântuitorului Iisus Hristos arată legătura dintre suferința lui Hristos pe cruce și slava Învierii Sale. În al doilea rând Schimbarea la Față a Domnului ne arată legătura dintre Slava Învierii lui Hristos și Slava celei de-a doua veniri a Lui, la sfârșitul lumii când va judeca vii și morții a cărui Împărăție nu va avea sfârșit. În al treilea rând Sărbătoarea Schimbării la față a Domnului ne arată că destinația ultimă a omului nu este mormântul, ci este viața veșnică în Slava Împărăției Cerurilor. Legătura dintre taina Crucii și taina Învierii lui Hristos Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a vorbit și despre legătura dintre taina Crucii și taina Învierii lui Hristos. În primul rând legătura dintre taina Crucii și taina Învierii lui Hristos se arată în această Evanghelie prin faptul că la Schimbarea la Fața a Domnului, când fața Lui strălucea ca soarele și hainele erau albe ca lumina au apărut deodată Moise și Ilie, Moise care reprezenta Legea și Ilie care reprezenta prorocii Vechiului Testament. Ei vorbeau cu Iisus Cel preaslăvit. Evanghelia după Matei nu ne spune despre ce vorbeau, dar Evanghelia după Luca ne arată că vorbeau despre pătimirea Lui Hristos, despre pătimirile Sale care vor urma în curând, de răstignirea Sa și de moartea Sa pe cruce. Această sărbătoare a Schimbării la Față ne arată că se vorbea despre taina Crucii în slava Împărăției Cerurilor și în slava Învierii lui Hristos care va veni. De aceea Învierea lui Hristos este pomenită la sfârșitul Evangheliei de astăzi când Mântuitorul Iisus Hristos poruncește celor trei ucenici Petru, Iacob și Ioan: Nimănui să nu spuneți nimic din cele ce ați văzut până când Fiul Omului va învia din morți. Aici vedem pomenirea tainei Învierii Lui. Deci, Mântuitorul Iisus Hristos, după ce la Cezareea lui Filip a fost mărturisit de Petru în numele tuturor sfinților Săi Apostoli că este Fiul lui Dumnezeu celui viu, la opt zile după această mărturisire El a spus că Fiul Omului va merge la Ierusalim, va fi dat în mâinile cărturarilor și fariseilor și ale păgânilor și va fi batjocurit, bătut, umilit și omorât, dar a treia zi va învia. Această precizare a Mântuitorului Iisus Hristos avea ca scop să întărească pe ucenicii Săi în credință ca atunci când Îl vor vedea suferind să își aducă aminte că Cel care suferă pe cruce este Domnul Slavei și că El va învia din morți și va birui păcatul, iadul și moartea. Această pregătire a ucenicilor pentru timpul suferințelor lui Hristos se face prin arătarea slavei învierii lui Hristos înainte de pătimirile sau suferințele Sale, a spus Preafericirea Sa. Schimbarea la Față a Mântuitorului - chipul bunătăților viitoare De asemenea, Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române a explicat de ce această sărbătoare a fost rânduită în calendar după sărbătoarea Învierii Domnului. Așadar această sărbătoare are loc la puțină vreme înainte de suferințele Mântuitorului Iisus Hristos și ea trebuia să fie rânduită în calendar înainte de Sfintele Paști, dar pentru ca să se arate și un alt aspect și anume că slava Mântuitorului Iisus Hristos de pe muntele Taborului are legătură nu numai cu Învierea lui, ci și cu a doua Sa venire întru slavă la sfârșitul lumii, Sfinții Părinți ai Bisericii au fixat această sărbătoare în ultima lună a anului bisericesc și anume în luna lui august, în ziua de 6. Deci, această lună ultimă din anul bisericesc vorbește despre ultimele realități ale istoriei, despre sfârșitul lumii și despre intrarea drepților în slava Împărăției Cerurilor. De aceea, așa cum se spune în cântările liturgice ale slujbei acestei sărbători, Sfinții Părinți au făcut legătura între slava schimbării la față a lui Hristos și slava venirii Lui la sfârșitul veacurilor. Într-una din cântări se spune că Schimbarea la Față a Mântuitorului pe muntele Taborului este chipul bunătăților viitoare, adică chipul slavei care va fi dăruită celor care au crezut în Hristos au împlinit în viața lor voia Lui și l-au iubit în rugăciune și fapte bune. Deci, această mutare a sărbătorii, care trebuia fixată înainte de Paști pentru că înainte de pătimirile și Învierea Domnului a avut loc evenimentul Schimbării la Față, arată un scop mai înalt al ei și anume acela de a arăta slava cu care va veni Hristos să judece vii și morții, a spus Patriarhul României. Această sărbătoare arată slava chipului celui dintâi Totodată, Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a evidențiat faptul că Schimbarea la Față ne arată viitorul ultim, deplin, desăvârșit și definitiv al omului și anume desăvârșirea sa. În calendar, ziua sărbătorii este data de 6 august pentru că în ziua a șasea a fost făcut omul, a fost făcut Adam și dacă ar fi fost ascultător Adam fața lui strălucea ca soarele, dar pentru că a căzut în păcat și a ajuns muritor și stricăcios a pierdut slava Împărăției Cerurilor. Dar Hristos noul Adam a ridicat umanitatea căzută, a curățit-o de păcat și a eliberat-o din moarte prin Învierea Sa și a înălțat firea omenească și sfințită și îndumnezeită la Ceruri pentru ca de acolo din Ceruri să ne dăruiască bucuria, pacea și fericirea slavei Împărăției Cerurilor. Avem aici o tainică legătură cu timpurile din urmă, dar și o amintire a faptului că omul creat în ziua șasea era făcut de Dumnezeu nu ca să rămână în mormânt, ci ca să se împărtășească de slava cerească a lui Dumnezeu prin asemănarea cu Dumnezeu. Avem în cărțile de cult o expresie în slujba acestei sărbători și anume se spune că această sărbătoare arată slava chipului celui dintâi și anume așa trebuia să aibă fața strălucitoare Adam fiindcă a fost creat după Chipul lui Dumnezeu adică după Chipul lui Hristos, fiindcă Hristos este chipul Tatălui. Deci, această sărbătoare ne arată că Hristos a împlinit vocația omului aceea de a ajunge la sfințenie, la asemănarea cu Dumnezeu, de acea Schimbarea la Față ne arată viitorul ultim, deplin, desăvârșit și definitiv al omului și anume desăvârșirea sa din lumina necreată, neapusă, neînserată a Împărăției Cerurilor de slava lui Hristos, de slava Preasfintei Treimi. De aceea, în icoanele ortodoxe sfinții care pregustă încă din lumea aceasta Slava Împărăției Cerurilor în mod tainic în sufletul lor au aureolă de lumină în jurul capului și hainele lor sunt presărate cu pliuri de lumină a transfigurării, a înduhovnicirii și a preaslăviri omului în relația sa de credință și iubire, de ascultare și rugăciune față de Dumnezeu cel preaslăvit. Deci, Biserica Ortodoxă pornind de la sărbătoarea Schimbării la Față a prezentat pe sfinți nu ca fiind realități pământești închise în sine, ci pe oameni care au căutat slava Împărăției Cerurilor, au pregustat-o în rugăciune, prin Sfintele Taine aici pe pământ și se vor împărtăși de ea deplin în Împărăția Cerurilor după moarte, dar mai ales după învierea cea de obște când și trupurile sfinților, trupurile înviate, vor fi luminoase și vor fi strălucitoare ca lumina după cum au fost veșmintele Mântuitorului Iisus Hristos albe ca lumina, a mai spus Preafericirea Sa. Schimbare la Față a Mântuitorului ne cheamă la o schimbare duhovnicească a noastră Schimbarea la Față a Domnului ne cheamă la o schimbare, la o înduhovnicire, a mai evidențiat Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române: Urcarea pe Muntele Taborului înseamnă un urcuș duhovnicesc interior nu doar o urcare fizică folosind pașii picioarelor noastre, ci este vorba de o urcare duhovnicească, prin rugăciune, prin ascultare, prin meditație, prin ascultarea sfintelor slujbe și mai ales prin împărtășirea cu Sfintele Taine de aceea în cărțile noastre de slujbă după împărtășire preotul spune: și dă-ne nouă să ne împărtășim și mai cu adevărat în ziua cea neînserată a Împărăției Tale. Schimbarea aceasta înseamnă ridicarea noastră din cele pământești cu mintea și întoarcerea gândurilor și simțirilor noastre spre Hristos, spre sfinții Lui care se bucură de lumina cea neapusă a Împărăției Cerurilor arătată la Schimbarea la Față a Mântuitorului Iisus Hristos. Schimbarea la Față ne cheamă să ne schimbăm, să ne înnoim, să ne luminăm mintea prin gânduri bune, să luminăm inima prin simțiri curate, să luminăm viața noastră prin fapte bune de ajutorare, de consolare a celor întristați, de mângâiere a celor îndoliați, de ajutorare a celor săraci și singuri. Deci, o Schimbare la Față a Mântuitorului ne cheamă la o schimbare spirituală, duhovnicească a noastră. La finalul Sfintei Liturghii a fost binecuvântată pârga roadelor câmpului, constând în struguri și un fagure de miere ca semn de recunoștință adusă lui Dumnezeu care dăruiește oamenilor darurile Sale, daruri care se obțin prin binecuvântarea lui Dumnezeu. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 2709, Ultimul acces: 2026-08-15 12:07:02
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1
