Suntem răspunzători de-a pururi[2015-07-26]Întru început, Dumnezeu l-a așezat pe om în rai ca să-l lucreze și să-l păzească, dându-i poruncă, singura, să nu mănânce din pomul cunoștinței binelui și răului, căci în ziua în care va mânca din el, cu moarte va muri; adică a amestecului dintre bine și rău, fiindcă binele îl cunoștea viețuind în el în răcoarea raiului. Cum știm, sfătuiți de șarpe, întâii oameni nu L-au ascultat pe Cel care îi zidise dintr-o nesfârșită iubire. Căzut într-o nouă realitate, golit de veșnicie, Adam nu s-a dumirit de el până când a auzit glasul lui Dumnezeu: Adame, unde ești?. Este tot un dar divin pentru că astfel s-a trezit în el conștiința de sine, a noii condiții de a fi sub semnul deșertăciunii a cărei omniprezență avea s-o deplângă Eclesiastul. Au trecut ani și, din dar divin, libertatea a devenit, cum spunea J. P. Sartre, condamnare pentru că, spune el, deși nu s-a creat pe sine, omul este răspunzător. Este o judecată proprie omului căzut care nu înțelege că răspunderea este și, la rându-i, dar spre redobândirea libertății.Mai multe informații în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 573, Ultimul acces: 2026-08-12 00:16:19
|
Timp total: 0.03s...
[]:1