Monahismul românesc la începutul regimului democrat-popular (XLIV)[2015-07-20]Nota președintelui Departamentului Cultelor, Dumitru Dogaru, reprezenta o sinteză a capitolelor urmărite în problema monahală atât de instituția pe care o conducea, cât și de securitate, de unde denotă coordonarea celor două structuri represive în acțiunea vizată. Avem de-a face cu un refuz categoric manifestat de Patriarhul Justinian Marina și de o posibilitate de negociere a statului cu mitropoliții Iustin Moisescu și Firmilian Marin. Însă, mai ales cu cel din urmă, procesul de scoatere din monahism a căpătat o altă întorsătură față de planul inițiat de responsabilii din Departamentul Cultelor.Mai-marii Bisericii nu puteau accepta scoaterea din monahism a celor indicați de autoritățile statului, deoarece mulți dintre monahi nu constituiau nici măcar cazuri de trimitere în consistoriile monahale. Și chiar așa, pentru Securitate și Departamentul Cultelor presupunea trenarea rezolvării problemei monahale. De aceea, la 6 octombrie 1958 ministrul afacerilor interne, Alexandru Drăghici, propunea următoarele: Elementele legionare și elementele care au avut funcțiuni în aparatul de stat burghezo-moșieresc, care sunt călugări în mănăstiri, la episcopii, mitropolii și Patriarhie, să fie scoși din monahism, să li se interzică portul hainelor călugărești și să nu li se mai permită reîntoarcerea în mănăstiri; desființarea seminariilor monahale și interzicerea frecventării de către călugări și călugărițe a Institutului Teologic; pe viitor, intrarea în monahism să se facă numai cu avizul împuterniciților regionali pentru culte; interzicerea cu desăvârșire ca pe viitor să se mai înființeze mănăstiri și schituri și închiderea mănăstirilor și schiturilor ce au fost înființate după 23 august 1944, urmând ca acestora să li se dea destinația anterioară, adică de biserici deservite de un preot de mir; numărul actual de mănăstiri fiind prea mare, să fie redus la jumătate, urmând să fie desființate 50% din ele, cuprinzând în numărul acestora în special pe cele care sunt în comune și cele care s-au înființat după 23 august 1944, urmând ca locașul bisericii să fie deservit de un preot de mir pentru slujbă. Clădirile acestora să fie destinate pentru case de nașteri, spitale, cluburi, case de odihnă și școli; terenurile, inventarul agricol și utilajele acestora să fie predate GAC-urilor din jurul acestor mănăstiri; interzicerea intrării elementelor tinere în mănăstiri, fixându-se limita de vârstă de la 50 de ani în sus". Radicalizarea atitudinii ministrului Drăghici venea în contextul intensificării campaniei de arestări operate atât de chirurgical de Securitate în mediul bisericesc românesc, constituind astfel o monedă de șantaj ce va fi utilizată în negocierile cu ierarhii Bisericii. Mai multe detalii în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 605, Ultimul acces: 2026-08-11 16:46:38
|
Timp total: 0.03s...
[]:1