Turcia va avea moschee la Bucureşti. Ce amână Erdogan să facă pentru ortodoxie (Evz.ro)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Turcia va avea moschee la Bucureşti. Ce amână Erdogan să facă pentru ortodoxie (Evz.ro)

[2015-07-14]

Într-una din insulele superbe situate în Marea Marmara se află o şcoală de legendă. Numele idilic al insulei este Halki şi reprezintă totodată şi o instituţie teologică de mare prestigiu care şi-a deschis porţile în 1844 şi în care se predau religia greco-ortodoxă şi ritualurile aferente. Celebrul Seminar Halki, care a avut ca profesori clerici şi mireni renumiţi şi care a produs unele dintre cele mai luminate minţi ale bisericii ortodoxe a fost, din păcate, închis în 1971, printr-un decret emis de statul turc. Preşedintele turc, Recep Erdogan, a promis că va redeschide seminarul, dar acest lucru, oficial, încă nu s-a întâmplat.
Seminarul Halki a fost o şcoală care a prosperat în renume, dar, din păcate, nu a putut rezista persecuţiei minorităţii greci în Turcia. La acea vreme, la Constantinopolul era bine-cunoscut pentru numeroase şcoli elene impunătoare, şcoli de veche tradiţie. Cele mai de renumite erau Seminarul Halki şi Marea Şcoală a Naţiunii. De mare consideraţie se bucurau şi şcoala de fete Zappeio, precum şi şcoala Zografeios. Pe lângă faptul că aceste instituţii de învătământ aveau ca sediu în clădiri magnifice, ofereau şi o educaţie exemplară, relatează The Huffington Post.
Calitatea oamenilor şcoliţi la Seminarul Halki s-a dovedit a fi una de renume mondial, nivelul ridicat de instruire fiind recunoscut nu numai în interiorul bisericii ortodoxe, dar şi de întreaga lume creştină, în ansamblul său.
În 1894, clădirea facultăţii teologice a fost distrusă în totalitate de cutremur devastator care s-a produs în Istanbul, dar a fost rapid reconstruită în stil bizantin sub îndrumarea renumitului arhitect Fotiadis, fiind în prezent o adevărată bijuterie arhitecturală.
La Halki, şcolarizarea se făcea pe parcursul a şapte ani, trei ani de liceu şi patru ani de seminar. Funcţionarea seminarului a fost suspendată în 1971 prin ordin dat de Ministerul turc al Educaţiei, dar liceul a mai rezistat o perioadă, fiind desfiinţat în mod oficial după terminarea anului şcolar 1984-1985.
Redeschiderea Seminarului Halki intervine după un un îndelung dialog cu politicienii turci, refractari la educaţia după model elen şi se datorează în principal eforturilor Patriarhiei Ecumenice care a încercat sensibilizarea opiniei publice. Numeroşi politicieni din Statele Unite şi din străinătate şi-au spus punctul de vedere referitor la acestă problemă, în sprijinul cauzei exprimându-se şi fostul secretar de stat american, Hillary Clinton, care a insistat în privinţa necesităţii de a se redeschide seminarul.
Într-un raport anual publicat de către Departamentul de Stat al Statelor Unite, în 30 iulie, administraţia Obama, a cerut încă o dată Turciei să demonstreze că este o naţiune democratică care asigură libertatea religioasă, invocând necesitatea de a se redeschide seminarul ortodox.
Fostul premier şi preşedinte recent ales, Recep Erdogan, a încercat să folosească redeschiderea Halki ca pe o pârghie în disputele bilaterale pe care Turcia le-a avut cu Grecia. Cu toate acestea, partea greacă a fost fermă, institând că redeschiderea şcolii istorice din Halki este doar o chestiune de respect pentru libertatea religioasă, nu una de negociere cu guvernul grec.
Dincolo de asta, redeschiderea Seminarului Halki ar putea fi un instrument foarte util pentru diplomaţie turcă. Chiar dacă este adevărat că instituţia oferă Patriarhiei Ecumenice o pârghie în educaţia clericilor din Turcia, practic impactul este unul minim având în vedere abundenţa şcolilor teologice de top existente în Grecia. Şcoala ar oferi pur şi simplu prestigiul unui trecut istoric, care ar putea, poate, aduna studenţii interesaţi de lumea ortodoxă în general.
Pentru Turcia, însă, redeschiderea Seminarului Halki ar putea fi folosită ca o dovadă tangibilă că ţara respectă cu adevărat drepturile religioase minoritare şi se îndreaptă spre integrarea europeană. Un astfel de act ar putea avea un impact important asupra imaginii ţării în ochii unei lumi occidentale, care este din ce în ce mai îngrijorată de recentele abuzuri înregistrate în Turcia în privinţa respectăriii drepturilor omului.
Autor: Silvana Chiujdea

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 740, Ultimul acces: 2026-08-12 22:27:24

Timp total: 0.03s...

[]:1