Crezul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Crezul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt

[2015-07-02]

S-a scris şi s-a vorbit mult despre inegalabilul voievod al Moldovei, Ştefan cel Mare şi Sfânt. Oameni de stat, istorici, artişti, scriitori, militari, preoţi, învăţători, savanţi şi oameni simpli l-au purtat şi-l poartă în cugetele şi-n cuvintele lor, în însemnările şi-n operele lor, rămase mărturie peste ani. A fost şi este om sfânt şi va rămâne un model în conştiinţa militarilor, a oamenilor politici cu frică de Dumnezeu, a celor care, într-un fel sau altul, au primit răspunderea conducerii.
La peste cinci veacuri de când „Părintele neamului românesc” a plecat la Părintele Ceresc, descoperim cât de mărginite sunt cunoştinţele noastre despre viaţa sa, despre modul în care gândea, simţea şi trăia voievodul-model. Perioade întregi din existenţa sa sunt încă acoperite de imense pete albe. Doar câteva scrisori şi-o seamă de ziceri de la oamenii care l-au cunoscut sau au avut acces la rapoartele diplomatice ne mai ajută să-i pricepem gândurile, credinţele, reacţiile. Toate aceste informaţii conturează un om măsurat la vorbă şi foarte sigur pe el.
Cuvintele îi erau apăsate, ca tăiate în piatră, şi nu ascund în spatele lor mânie, grijă sau emoţie, ci poate doar ironie dură. Dar singura caracteristă care străbate, precum un fir roşu aceste mărturii este credinţa nestrămutată şi necondiţionată a celui care îşi spunea „Binecinstitorul şi de Hristos iubitorul domn” în iscripţiile gravate în argint sau scrise în pergament. Această însuşire este confirmată şi de un diplomat străin, Paolo Ognibene, catolic, care în 1474 a trecut pe la Curtea Moldovei. El a dat de ştire la Veneţia, iar mai apoi papei Sixt IV, la Roma, că un principe „mai smerit şi mai cucernic decât domnul Moldovei nu poate a fi”.
Şi-a pus toate strădaniile şi luptele sub semnul Cinstitei Cruci
Potrivit istoricului Ştefan S. Gorovei, mai presus de tot ceea ce se exprimă prin cuvinte, există o mărturie heraldică în care Ştefan însuşi a spus, cu toată concizia şi cu toată limpezimea posibile, crezul său: stema pe care şi-a fixat-o spre 1490 şi care, cu mici modificări o va purta până la moarte. Pe aceasta este reprezentată o cruce dublă şi o dublă floare de crin, care închipuie, la rându-i, acelaşi însemn. Sfântul Voievod Ştefan a pus, aşadar, toate acţiunile sale, toate luptele şi toate strădaniile sub semnul Cinstitei Cruci.
Floarea de crin este expresia credinţei şi a înţelepciunii guvernate de cavalerism, potrivit unor vechi scrieri franceze, amintite de acelaşi istoric. Profesorul Ştefan S. Gorovei spune că domnia lui Ştefan cel Mare a fost o necontenită luptă pentru afirmarea credinţei, a înţelepciunii şi a cavalerismului.
Canonizarea voievodului – recunoaşterea integralităţii sufletului românesc
Profesorul Emil Turdeanu scria că „opera lui Ştefan cel Mare a crescut printr-un efort tenace şi de lungă durată. Ea ne apare azi cu atât mai mare, cu cât greutăţile din care ea s-a rupt au fost mai aspre şi cu cât ea răsfrânge mai limpede, până în cele mai risipite amănunte, voinţa de creaţie a unui om de geniu”.
Vremelnicia păcii şi a războiului s-au împletit cu nemurirea din zidurile mănăstirilor şi ale cetăţilor pe care le-a ridicat voievodul. Abilităţile sale politice, izbânzile răsunătoare pe câmpurile de bătălie, omenia şi demnitatea sa, toate acestea şi cele amintite mai sus fac ca în acest nume să se regăsească întregi românii din toate colţurile lumii. Trecerea sa în rândul sfinţilor e tocmai recunoaşterea integralităţii sufletului românesc. La Putna, pe 2 iulie 1992, s-a oficializat ceea ce de secole tradiţia românească recunoscuse.
Astăzi, în icoanele ce-l înfăţişează pe Sfântul Ştefan cel Mare găsim scris: „Mai presus de tihna noastră stă datoria sfântă de a apăra fiinţa şi neatârnarea ţării noastre”. Un cuvânt pe care, dacă l-am implanta în realitate, n-ar fi decât o simplă utopie, mai degrabă decât un deziderat al României postmoderne. Rămânem, însă, cu nădejdea acestui ideal.
Sursa: doxologia.ro

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 604, Ultimul acces: 2026-08-12 06:05:14

Timp total: 0.03s...

[]:1