Filoxenia iconică[2015-05-31]Despre patriarhul Avraam se spune că niciodată nu ședea la masă fără să aibă oaspeți. Așa s-a învrednicit dreptul părinte să slujească la ospățul îngerilor trimiși de Dumnezeu să cerceteze lumea. Filoxenia avraamică de la stejarul Mamvri, descrisă pe larg în capitolul 18 din cartea Genezei, a rămas peste timp cea mai potrivită viziune iconică despre taina Sfintei Treimi. Deși s-au încercat și alte reprezentări care să transmită pictural unitatea ființei și treimea de persoane în Dumnezeu, de la mozaicurile bizantine până la Teofan Grecul, Andrei Rubliov sau Pârvu Mutu, tradiția iconografică ortodoxă rămâne fidelă theofaniei vechi-testamentare.În forma esențializată a icoanei, desprinsă parcă de coordonatele temporale și spațiale, simbolistica liniilor, culorilor și armoniilor dezvăluie o simplitate ascetică, dumnezeiască. În proximitatea celor trei Tineri nu mai apar decât stejarul și potirul de pe masă. Detalii despre gazde, casa lor primitoare și despre bucatele pregătite cu iubire se regăsesc însă din belșug în multe variante ale icoanei treimice, încărcate uneori și de tradiții locale. Citim astfel în icoană despre familiaritatea oamenilor cu Dumnezeu. Cum poți să nu ai curajul să te împrietenești cu Cineva care adastă la masă la tine? Pentru că, de fiecare dată, în mijloc este masa la care sunt așezați oaspeții, ei nu sunt zugrăviți stând în picioare, călători. Masa înseamnă oprire din mișcare, întâlnire, împreună-vorbire, regăsirea unuia în privirea celuilalt, comuniune. Mai multe informații în Ziarul Lumina. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 562, Ultimul acces: 2026-08-14 00:11:26
|
Timp total: 0.03s...
[]:1