Deţinuţii politic şi deportaţii în Bărăgan au fost pomeniţi la Severin

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.04s...

Ştiri şi Evenimente

Deţinuţii politic şi deportaţii în Bărăgan au fost pomeniţi la Severin

[2015-03-10]

În ziua de 9 martie, membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic şi Deportaţi în Bărăgan, filiala Mehedinţi, au organizat la Drobeta Turnu Severin un ceremonial de comemorare a victimelor comunismului, după cum ne-a transmis Cătălin Cernătescu, Redactor Ştiri Episcopia Severinului şi Strehaiei. Un sobor de preoţi de la Centrul eparhial din municipiu a săvârşit slujba parastasului pentru sufletele mehedinţenilor care au trecut prin grele suferinţe şi s-au mutat la Domnul.
În fiecare an, supravieţuitorii torturii comuniste îi pomenesc şi îi cinstesc pe fiii neamului românesc care au plătit cu sângele lor credinţa în dreptate şi libertatea conştiinţei. În ziua prăznuirii Sfinţilor 40 de mucenici din Sevastia Armeniei, la monumentul din Parcul Dragalina se reunesc puţinii membrii ai asociaţiei rămaşi în viaţă şi aduc un omagiu rudelor şi cunoscuţilor care au îndurat un alt soi de mucenicie, răbdând exilul, sărăcia şi chiar moartea.
Č?i anul acesta, celor câteva zeci de participanţi li s-au alăturat în rugăciune cinci preoţi, care au oficiat în sobor o slujbă de pomenire, sub protia pr. Mihai Zorilă, consilier economic în cadrul Episcopiei Severinului şi Strehaiei şi colaborator de nădejde al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic. Cei prezenţi au aprins o lumânare şi şi-au îndreptat gândul, preţ de câteva minute, către cei apropiaţi care au pierit în timpul regimului comunist.
Părintele Mihai Zorilă le-a vorbit celor de faţă despre episodul trist care a schimbat destinul multor oameni: “Pomenim astăzi pe toţi cei care în perioada comunistă au fost fie închişi în lagăre şi în închisori, fie deportaţi. Au fost luaţi de la casele lor şi duşi în locuri necunoscute, în special în Câmpia Bărăganului. Foarte mulţi dintre ei, unii prezenţi astăzi la această slujbă de comemorare, erau prunci atunci, erau copii, şi împreună cu părinţii lor au fost duşi de pe meleagurile natale pentru simplul fapt că erau oameni harnici, oameni gospodari care s-au opus unui regim ce nu punea accent pe demnitatea umană, pe credinţă ori proprietate. Cei adunaţi astăzi aici duc mai departe mesajul şi nădejdea ca ceea ce s-a întâmplat atunci, să nu se mai întâmple niciodată în istoria poporului român.”
Părintele consilier a mai arătat că alegerea datei de 9 martie pentru comemorarea victimelor comunismului nu este deloc întâmplătoare: “Cei care au pătimit în temniţele comuniste, în închisori, în lagărele de deportare şi coloniile de muncă silnică sau cei care au fost luaţi de la casele lor şi duşi în Câmpia Bărăganului au fost asemenea Sfinţilor 40 de mucenici prăznuiţi astăzi de Biserica Ortodoxă, pe care i-au avut drept model al vieţii lor. Pentru răbdare şi pentru credinţa lor, asemnea mucenicilor, Dumnezeu a îngăduit să nu li se uite numele. Îi comemorăm, îi pomenim astăzi şi ne rugăm ca Dumnezeu să le ierte cele ce au greşit cu voie sau fără voie şi să aşeze în loc luminat sufletele lor mult pătimitoare în lumea aceasta.”
Din Mehedinţi au fost ridicate forţat şi strămutate în Bărăgan 1243 de familii cu un număr de 3851 de persoane din 100 de localităţi.
Prin fixarea acestor familii pentru o perioadă nedeterminată atunci, în sud-estul Bărăganului, în câmpul gol, s-au înfiinţat optsprezece localităţi noi. Operaţiunea a început cu defrişarea culturilor de grâu, orz, porumb, rapiţă. În doi, trei ani aceste aşezări în câmp au devenit sate cu primării, posturi de miliţie, şcoli şi biserici.
Cu chipurile umbrite de tristeţe, foştii deportaţi care încă mai trăiesc au dat cu greu mărturie despre suferinţele îndurate. Amintirile sunt încă vii şi dureroase.
“A fost o tragedie când ne-au ridicat. Ne-au luat de la casele noastre, din gospodăriile în care aveam de toate, şi ne-au dus în câmp, în Bărăganul pustiu, unde nu aveam nimic. Ne-au spus că acolo urma să locuim, în câmpul gol. Am stat acolo cinci ani de zile, am făcut fiecare bordei în pământ. Când ne-am întors, în casele noastre locuiau alţi oameni. Nu am mai putut să recuperăm nimic din agoniseala noastră de o viaţă” mărturiseşte poeta Aristiţa Buciu Stoian, în vârstă de 76 de ani.
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic şi Deportaţi în Bărăgan – filiala Mehedinţi, Valeriu Bosoancă, rememorează cu durere momentele cumplite trăite în vara anului 1951, când la vârsta de 11 ani a fost forţat să plece din satul mehedinţean Crăguieşti spre Câmpia Bărăganului: „Sunt fiu de ţăran, părinţii mei erau oameni gospodari, aveau o gospodărie frumoasă ca şi ceilalţi şi ei (n.r. comuniştii ) considerau că din cauza noastră nu se poate face colectivizarea ţării la vremea aceea. Am fost nişte vinovaţi fără vină. Mai grav a fost la mine, că tata a fost arestat şi dus la Canal, după care nu l-am mai văzut doi ani. Dar nu sunt singurul, mai sunt şi alţi colegi de-ai mei cu aceeaşi suferinţă şi pot spune că suferinţa a fost mai mare în cazul celor cărora le-au murit părinţii acolo. A fost greu să suporţi să îţi moară părintele acolo, să-l îngropi într-un lan de grâu sau de porumb, să îi pui o cruce la căpătâi şi atâta tot”.
Astăzi, la 64 de ani de la măsurile abuzive luate de regimul comunist, în judeţul Mehedinţi nu mai trăiesc decât 13 deţinuţi politic, 10 prizonieri de război şi câţiva deportaţi. Cu toate acestea, aproximativ 230 dintre fiii celor mutaţi în Bărăgan sunt înscrişi în asociaţie, din dorinţa de a păstra vie amintirea părinţilor greu încercaţi.
Membrii Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic, filiala Mehedinţi, împreună cu foştii deportaţi în Bărăgan se vor aduna şi la începutul lunii iulie la monumentul victimelor comunismului de la Izverna - Mehedinţi, pentru a comemora pe eroii martiri căzuţi în timpul regimului ateist.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 857, Ultimul acces: 2026-08-13 08:50:34

Timp total: 0.04s...

[]:1