Mesajul celui de-al IV-lea Forum European Catolico-Ortodox - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Mesajul celui de-al IV-lea Forum European Catolico-Ortodox

[2014-06-07]
Cel de-al IV-lea Forum Catolico-Ortodox, cu tema "Religia și diversitatea culturală: provocări pentru Bisericile creștine din Europa", s-a desfășurat în Minsk, Bielorusia, în perioada 2-6 iunie 2014. Forumul a fost organizat cu sprijinul Exarhatului Bielorus al Bisericii Ortodoxe Ruse, sub președinția comună a Mitropolitului Gennadios de Sassima, din partea Patriarhiei Ecumenice, și a Cardinalului Peter Erdo, Arhiepiscop de Esztergom-Budapesta, președinte al Consiliului Conferințelor Episcopale din Europa. După experiențele pozitive ale primelor trei întâlniri ale Forumului (Trento, Italia, 11-14 decembrie 2008; Rodos, Grecia, 18-22 octombrie 2010; și Lisabona, Portugalia, 5-8 iunie 2012), participanții din Bisericile Catolică și Ortodoxe din Europa au discutat despre provocările cu care se confruntă creștinismul european într-un mediu cultural tot mai divizat.
Participanții la Forum și-au exprimat recunoștința față de Exarhatul Bielorus al Bisericii Ortodoxe Ruse și față de Arhidieceza Catolică de Minsk-Mohilev, față de statul bielorus și față de autoritățile locale, pentru ospitalitate și pentru excelentul nivel al organizării. După prezentări, discuții și analizele cuvenite, Forumul a adoptat următorul mesaj.
1. Tema "Religia și diversitatea culturală: provocări pentru Bisericile creștine din Europa" a fost aleasă ca răspuns la o cerere venind din partea comunităților noastre, care s-au simțit puternic provocate de continuele transformări culturale și morale din Europa. De-a lungul ultimilor douăzeci de ani, globalizarea la scară mondială și secularizarea legislației europene pe teme de morală au ridicat întrebări care cer răspunsuri comune. Îngrijorarea noastră crește și pentru că vedem că procesul de înstrăinare dintre Europa și rădăcinile ei creștine pare să prindă o tot mai mare viteză.
2. Mesajul nostru se dorește să fie în primul rând un semn de bucurie și de speranță pentru toți cei angajați în misiunea Bisericii. Împărtășim condițiile de viață ale tuturor europenilor în această criză economică și culturală, și știm cu toții că mulți suferă și sunt în căutarea unui cuvânt care să dea sens vieții lor. Într-adevăr, acolo unde credința și morala creștină au fost alungate, un sentiment de goliciune îi conduce pe mulți la disperare și nihilism. Biserica oferă valori consistente, încorporând umanitatea în Cristos, izvorul tuturor valorilor adevărate. Astfel, Biserica cheamă lumea să fie transformată de rugăciune, cult și mărturie creștină.
3. Împărtășim cu europenii de astăzi convingerea noastră că credința creștină este izvorul principal al culturii și moralei europene. Secole de istorie dau mărturie atât în Răsărit cât și în Apus despre bogăția extraordinară a realizărilor culturale de pe continentul nostru prin contribuția credinței creștine. Într-adevăr, credința a născut cultura, iar cultura a fost constant provocată de credință. Aducem omagiu moștenirii creștine a Europei care a modelat viziunea noastră despre lume și a dat principiile morale popoarelor europene.
4. În diversitatea lor, culturile europene s-au adăpat cu toate din rădăcinile comune creștine. Ca și în alte contexte culturale, trebuie să recunoaștem că o parte considerabilă a culturilor omenești se bazează pe inspirația religioasă. Antropologia creștină a avut un impact profund asupra culturii europene. Recunoașterea lui Dumnezeu drept Creator nu anulează rațiunea umană, ci de fapt o aduce mai aproape de Adevăr. Creștinismul nu se opune niciodată rațiunii și credinței. Dumnezeu este Rațiunea veșnică ce a creat tot ce există. Revelându-se pe Sine, nu a eliminat ci de fapt a susținut inteligența umană. Cea mai înaltă contribuție a creștinismului la istoria umană este tocmai alianța dintre credință și rațiune, care a produs viziunea asupra demnității fiecărei persoane umane, a nevoii de libertate și solidaritate, și deschiderea față de misterul existenței noastre.
5. Subliniem faptul că credința creștină garantează și nu dăunează căutării noastre după libertate și fericire. Credința creștină înseamnă acceptarea totală a lui Isus Cristos prezent în Biserica Sa, prin Duhul Sfânt. "Atât de mult a iubit Dumnezeu lumea, încât l-a dat pe Fiul Său, unicul născut" (Ioan 3,16). De aceea, Cristos nu este un produs al culturilor umane. Ca Dumnezeu întrupat, El provoacă istoria umană și culturile umane. Bisericile noastre creștine dau mărturie despre venirea lui Cristos ca un eveniment în culturile popoarelor noastre. Credința în Cristos nu abolește diversitatea umană. Îmbogățește și promovează elementele de adevăr și bunătate deja prezente în culturile umane.
6. Bisericile noastre creștine, din Răsărit și Apus, nu se tem de diversitatea culturală. De la întemeierea ei, Biserica a fost pluralistă din punct de vedere cultural. Au existat abordări culturale diferite între discipolii lui Cristos, de exemplu între cei care vorbeau aramaica și cei care vorbeau greaca. "Există diferite daruri, dar este același Duh" (1Corinteni 12,4). Creștinismul proclamă Evanghelia lui Cristos în varietatea culturilor umane.
7. Libertatea religioasă este un element esențial al credinței creștine. Pentru noi, libertatea religioasă înseamnă libertatea de a căuta și de a adera la adevăr. Este bazată nu pe atitudinea subiectivă a unui individ sau a unui grup, ci pe demnitatea transcendentă a fiecărei persoane umane, creată pentru Absolut, pentru Adevăr și pentru Dumnezeu. Legislația care promovează indiferența religioasă, relativismul sau sincretismul chiar în termeni de toleranță tinde să reducă la sfera privată un drept care este fundamental pentru demnitatea persoanei. Promovarea libertății religioase înseamnă pentru Bisericile creștine intrarea într-un dialog ecumenic fără prozelitism sau fundamentalism, și fără permisivitate morală.
8. Prăpastia actuală dintre creștinism și mentalitatea dominantă are consecințe grave pentru viitorul instituțiilor și al vieții Europei. Astăzi pentru numeroși europeni nu mai există puncte de referință stabile după care să își modeleze comportamentul moral și să aprecieze ce este bine și ce este greșit, ei trăind sub voința "Eului suveran autonom". Individualismul conduce la relativism moral. Nu există respect pentru un adevăr obiectiv, nici pentru un bine comun. Prăpastia dintre viziunea Bisericilor despre moralitate și tendințele principale postmoderne constă în aceasta: noi suntem convinși că principiile morale sunt înscrise de Creator în inima tuturor ființelor umane, în timp ce într-un context postmodern, moralitatea este ceea ce un individ decide singur. Facem apel la europeni să recunoască faptul că cheia libertății noastre este acceptarea faptului că venim de la Dumnezeu, și nu aceea că putem dispune arbitrar de orice, ca și cum am fi proprii noștri creatori.
Nu există opoziție între principiile Evangheliei și valorile umane. Creștinismul înseamnă că tot ce este bun și adevărat în umanitate este învăluit de harul lui Cristos, Mântuitorul nostru. Dumnezeu s-a smerit pe Sine în umanitatea noastră nu pentru a-i anula potențialul, ci pentru a vindeca ceea ce era bolnav și pentru a aduce umanitatea noastră la perfecțiune.
9. Credința și morala merg împreună; cultura și morala de asemenea. Nu uităm că uriașul progres realizat în istoria europeană în materie de drepturile omului și protejarea celor slabi vine din acele principii pe care creștinismul le-a adus Europei. Ca păstori, noi dorim să continuăm să oferim ce este mai bun din învățătura noastră morală popoarelor noastre și, ca cetățeni, să prezentăm aceasta guvernelor noastre și instituțiilor europene. Suntem convinși că comunitățile creștine sunt capabile să acționeze ca mărturisitoare a ceea ce este bun pentru toți, luându-și inspirația din Evanghelia lui Cristos.
În Cristos, găsim izvorul de inspirație ce ne reînnoiește și ne conduce la un mai mare simț de responsabilitate în Europa și în lumea de astăzi.

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 657, Ultimul acces: 2026-08-07 19:15:06