© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Procesiune solemnă cu moaștele Brâncovenilor (Jurnalul.ro)[2014-05-20]2014 este anul comemorativ al Sfinților Brâncoveni, la împlinirea a 300 de ani de la moartea lor martiricăSfintele moaște ale domnitorului-martir Constantin Brâncoveanu vor fi readuse mâine, într-o procesiune solemnă, de la Catedrala Patriarhală, la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, sfânt locaș în care se găsește mormântul Sfântului Constantin, în care, în 1720, doamna Marica, a depus osemintele soțului său, în mare taină. Conform mărturiei secretarului personal al Domnitorului Constantin Brâncoveanu, Anton Maria del Chiaro, moaștele mucenicilor și-au găsit, inițial, locul în pământul sfânt al Mănăstirii cu hramul Adormirii Maicii Domnului din Insula Halki. Doamna Maria, credincioasa soție a domnitorului martir, a strămutat osemintele mucenicești ale voievodului, în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, în anul 1720. A fost necesar ca această aducere a sfintelor oseminte să se facă în taină, deoarece Ahmed al-III-lea era încă pe tronul Imperiului Otoman, iar el pusese sentința de hainie (trădare), pe seama voievodului Constantin Brâncoveanu. Tot prin purtarea de grijă a Doamnei Maria Brâncoveanu, deasupra mormântului s-a așezat o lespede marmură albă (185Ś95 cm), împodobită cu elemente decorative în stil brâncovenesc. De jur împrejur are un chenar format din ghirlande flori. În partea de jos, la picioare, găsim o reprezentare alegorică, înfățișând moartea, având coasa în mâna dreaptă și un fir de crin cu trei flori în mână stângă. În partea dinspre cap a lespezii este săpată stema țării Românești, în mijlocul căreia este înfățișat vulturul cu crucea în plisc. Așadar, pe lespede nu există nici un înscris, din motivele expuse mai sus. Această piatră funerară are o ruptură în colțul drept și alte două spărturi, una aproape de mijloc și cealalta în partea dinspre pronaos a bisericii. După cum este știut, de o importanță deosebită este faptul că Doamna Maria a înzestrat această sfântă biserică cu o candelă din argint filigranat, deosebit de frumoasă, pe care a așezat-o deasupra mormântului, iar pe marginea de sus a bulbului din mijloc a lăsat o inscriptie cu litere chirilice, însemnând, de fapt, pisania pe care nu a putut să o scrie pe piatra de marmură a mormântului: «această candelă, ce s-a dat la Sveti Gheorghie cel Nou, luminează unde odihnesc oasele fericitului domn Io Constantin Brâncoveanu Basarab Voievod iulie, în 12 zile, leat 7228 (1720)». Ceea ce este de asemenea important de consemnat este faptul că locul de îngropăciune al voievodului a fost cunoscut la început de către familie, iar cu timpul acest adevăr s-a înrădăcinat și în conștiinta credincioșilor din obștea Bucureștilor. Aducem aici o cuvenită și importantă mențiune, aceea că în luna decembrie a anului 1729, Fericita Doamnă Maria Brâncoveanu a fost și ea înmormântată alături de martirul ei soț în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, dorință pe care, Măria Sa o exprima prin consemnarea făcută pe candela de deasupra mormântului, descoperită în anul 1914, explică părintele-profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sfântul Gheorghe Nou. Mormântul a fost cercetat în 1932, sub coordonarea istoricului Virgiliu Drăghiceanu (Secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice). Raportul medical, întocmit atunci de prof. dr. Mina Minovici și de prof. dr. Francisc Rainer, atesta că săpăturile confirmă existența mormântului ctitoricesc al lui Constantin Vodă Brâncoveanu sub piatra de mormânt fără inscripție (...). Cercetările întreprinse în perioada 12-15 mai 2014 de experții Muzeului Municipiului București, reconfirmă rezultatele din 1932. Pe de altă parte, au avut loc lucrări de consolidare a mormântului voievodal, în anul 1985, și cercetări arheologice, coordonate de arheologul prof. univ. Panait I. Panait. La 300 de ani de la martiriul Sfântului Constantin Brâncoveanu, a fiilor săi, Constantin, Ștefan, Radu și Matei și a Sfetnicului Ianache, în perioada 12-15 mai 2014, la solicitarea Patriarhiei Române, Muzeul Municipiului București a întreprins o nouă cercetare la mormântul Sfinților Brâncoveni din Biserica Sfântul Gheorghe Nou. Echipa coordonată de responsabilul de șantier, arheologul expert dr. Gheorghe Mănucu-Adameșteanu, a descoperit trei sicrie, depuse în cripte amenajate pe latura de sud a naosului lăcașului de cult. Într-unul dintre aceste sicrie au fost identificate osemintele domnitorului Constantin Vodă Brâncoveanu, depuse în cripta de nord a mormântului în anul 1720 de Marica Brâncoveanu. În cripta alăturată au fost descoperite osemintele domnitorului Ioan Vodă Mavrocordat, identificate pe baza unor inițiale metalice (I.M.), însoțite de o coroană, montate pe sicriu. La deschiderea sicriului domnitorului Mavrocordat, printre oseminte se afla depus un recipient din sticlă sigilat, care conținea un document olograf, semnat de principele Constantin Edgar Mavrocordat, prin care declara că în acel sicriu se află osemintele strămoșului său. În sicriul lui Constantin Vodă Brâncoveanu s-a găsit un craniu și oseminte depuse în formă de cruce. Alături de aceste sicrie, în cripte, se aflau mai multe oseminte depuse succesiv în decursul secolelor XVIII-XIX. În echipa de cercetare s-au aflat și doi cercetători de la Institutul de Antropologie Francisc Rainer, din cadrul Academiei Române, respectiv dr. Andrei Soficaru și dr. Mihai Constantinescu, care au avut onoarea să continue cercetarea începută în anul 1932 de profesorul Francisc Rainer. Observațiile certifică examinările anterioare, din 1932, și confirmă datele istorice: Craniul aparține unei persoane de sex masculin, cu vârsta de cca. 60 de ani. Acesta prezintă urmele unei perforații de formă circulară pe osul parietal stâng, produsă cu un obiect ascuțit. De asemenea s-a putut observa pe partea posterioară a ramilor mandibulari urme ale unor leziuni produse cu obiecte tăioase. Cu alte cuvinte, au fost identificate urmele decapitării și ale suliței în care a fost înfipt capul domnitorului. Moaștele Sf. Constantin Brâncoveanu au fost așezate, după o rânduială specială, într-o raclă din argint aurit. La 21 mai, în ziua de prăznuire a Sfinților Împărați Constantin și Elena (hramul Catedralei Patriarhale), după săvârșirea Sfintei Liturghii în Altarul de vară al Catedralei Patriarhale, începând cu ora 15:00, va avea loc o procesiune religioasă pe traseul: Catedrala Patriarhală, biserica Domnița Bălașa, Piața Universității și biserica Sf. Gheorghe Nou, unde vor fi depuse sfintele moaște. Pe de altă parte, părintele-profesor Emil Nedelea Cărămizaru, parohul Bisericii Sf. Gheorghe Nou, a realizat o monografie riguros documentată- Mormântul Sfântului Constantin Brâncoveanu- lucrare apărută la Editura Basilica a Patriarhiei Române. Autor: Luminita Ciobanu Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 613, Ultimul acces: 2026-08-04 00:04:23
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
