Sărbătoare duhovnicească la Paraclisul mitropolitan «SfinĂŸii Voievozi» din Târgu Jiu - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

Sărbătoare duhovnicească la Paraclisul mitropolitan «SfinĂŸii Voievozi» din Târgu Jiu

[2014-03-24]
În cea de-a treia Duminică a Postului Mare al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos, ÎnaltpreasfinĂŸitul Părinte Irineu, Arhiepiscopul Craiovei Âși Mitropolitul Olteniei, înconjurat de un sobor de preoĂŸi Âși diaconi a săvârÂșit slujba Sfintei Liturghii la Biserica «SfinĂŸii Voievozi», din municipiul Tg. Jiu, care a fost ridicat cu această ocazie la rangul de Paraclis Mitropolitan al Arhiepiscopiei Craiovei, după cum ne-a transmis prof. Vasile Gogonea.
“Postul este cu adevărat cea mai înaltă slujire a sufletului Âși a trupului nostru înaintea Tatălui Ceresc”!
În cuvântul duhovnicesc rostit cu acest prilej, Mitropolitul Olteniei a vorbit despre importanĂŸa deosebită a postului pentru sănătatea trupească Âși sufletească a credincioÂșilor, pornind de la ideea că: “Este o deosebită bucurie în Postul Sfintelor PaÂști, că astăzi să ne aflăm împreună la Sfânta Liturghie. DeÂși este post, cum vedeĂŸi, e bucurie! Este momentul pocăinĂŸei, este veselie! DeÂși este urcuÂș spre Înviere, totuÂși este mare trăire duhovnicească în biserica noastră ortodoxă. Pentru că la noi postul este, aÂșa cum ne învaĂŸă Mântuitorul Iisus Hristos: «Iar tu când posteÂști, spală-ĂŸi faĂŸa ta Âși capul tău îl ungi»! Ne mai învaĂŸă Domnul că atunci când postim, să nu fim ca făĂŸarnicii, să nu ne smolim feĂŸele! Ne mai învaĂŸă Mântuitorul Iisus Hristos că postul să-l facem cu multă luare aminte, ca să fie bine primit de Dumnezeu, Tatăl cel Ceresc. Ca orice jertfă Âși ca orice lucru pe care noi îl aducem Lui Dumnezeu, trebuie să îl dăm cu multă curăĂŸenie sufletească Âși cu multă evlavie. Cum este obiÂșnuit la noi oamenii, să aducem ceva prietenilor noÂștri, ca ei să se bucure de prezenĂŸa noastră, Âși din asta să vadă cinstea pe care le-o acordăm, cu atât mai mult, Tatăl cel Ceresc să vadă postul nostru că este făcut cu evlavie, cu smerenie, cu înfrânare Âși cu multă bucurie. Numai acela care dă Lui Dumnezeu cu bucurie, acela va primi însutit Âși înmiit! Căci, ne spune Mântuitorul Hristos: «cel ce seamănă, cu nădejde să semene, ca să primească cu multă bogăĂŸie, atunci când va secera!». AÂșadar, postul este pe de-a-ntregul un prinos adus Bunului Dumnezeu pentru sufletele noastre, iar dacă ne-am ostenit în post Âși rugăciune, în mod sigur că avem deja înmugurită în inima noastră această veselie cerească, pe care îngerii o au atunci când slujesc Lui Dumnezeu! Căci, Postul este cu adevărat cea mai înaltă slujire a sufletului Âși a trupului nostru înaintea Tatălui Ceresc”!
“Cel care este cuprins de îmbuibare, nu-i mai place să vină la biserică”!
Detaliind tema despre păcatul primilor părinĂŸi ai noÂștri, Adam Âși Eva, despre nesăbuinĂŸa acestora de a fi încălcat porunca Lui Dumnezeu Âși de a fi gustat din «pomul cunoÂștinĂŸei» binelui Âși a răului, ÎPS Părinte Mitropolit Irineu a atras atenĂŸia c㠓acest «pom al cunoÂștinĂŸei» binelui Âși răului, acest lemn de care vorbeÂște de multe ori Sfânta Scriptură, a adus multă pagubă omului! Din neînfrânare! Căci zice mai departe Scriptura: «Au văzut Adam Âși Eva că fructele acestui pom sunt bune la vedere!». Deci, au văzut că în ele se află…poftă, plăcere, se află neînfrânare! De îndată s-au pornit cu simĂŸurile, Âși în loc de raĂŸiune au pus mai departe plăcerea pământească, cea care le-a adus multă pagubă, iar de aici Âși nouă, pentru că plăcerea, dacă nu este chibzuită, dacă nu este înfrânată, atrage după sine mari pericole sufletelor Âși trupurilor noastre. Cel care este cuprins de plăcere, nu mai iubeÂște rugăciunea! Cel care este cuprins de îmbuibare, nu-i mai place să vină la biserică! Cel care este «îngrăÂșat» de lucrurile pământeÂști, de materia aceasta, de mâncare Âși băutură, nu-i mai place să-Âși ridice mintea la Dumnezeu, să stea în genunchi, să se roage Âși să postească! Stomacul lui devine mai rău decât cel mai mare duÂșman! Zi Âși noapte îl chinuieÂște cu tot felul de gânduri, iar de aici, poftele trupeÂști Âși multe alte păcate care «viermuiesc» în viaĂŸa unui om păcătos! De multe ori, aceste patimi ne duc la boli grozave Âși molipsitoare! ÂȘi în «viforul» acesta, în vârtejul acestor boli, am da mult să dobândim sănătatea dinainte, dar, deja s-a uzat Âși sufletul Âși trupul nostru, Âși nu mai fac faĂŸă medicamentelor Âși grijilor acestora pământeÂști”!
“Purtăm Sfânta Cruce pentru că suntem după semnul Crucii”!
Mitropolitul Olteniei a atras atenĂŸia că deasupra tuturor ambiĂŸiilor Âși a clipelor noastre vremelnice se află semnul Sfintei Cruci, mai ales că odată cu răstignirea Mântuitorului Iisus Hristos, am fost răstigniĂŸi fiecare dintre noi. Crucea este cea care biruieÂște moartea, care biruieÂște pe diavolul, deoarece simĂŸim fiecare în dâncul fiinĂŸei noastre că în orice clipă trăit㠓purtăm Sfânta Cruce pentru că suntem după semnul Crucii! Dacă întindem mâinile noastre, suntem ca o cruce. Noi purtăm Sfânta Cruce pentru că ne-am botezat în moartea Âși Învierea Domnului! Purtăm sfânta cruce la gâtul nostru! ÂȘi niciunul să nu fie fără sfântă cruce! Avem sfânta cruce acasă, avem sfânta cruce la biserică! Nici o slujbă din biserica noastră nu se săvârÂșeÂște fără de Sfânta Cruce! Bisericile sunt sub forma Sfintei Cruci Âși oriunde ne-am uita, deasupra tuturor bisericilor este Sfânta Cruce, pentru că este semnul biruinĂŸei! Iar mai apoi, la sfârÂșitul veacurilor, tot Sfânta Cruce, semnul Fiului omului, se va arăta Âși vor plânge toate neamurile pământului, aÂșa cum ne spune Sf. Evanghelist Matei! Se va arăta semnul Fiului omului, Sfânta Cruce! ÂȘi pe Sfânta Cruce, noi, avem într-adevăr intrare în ÎmpărăĂŸia Cerurilor! De aceea, fraĂŸilor Âși surorilor, cei care nu cinstesc Sfânta Cruce, nu sunt altceva decât oamenii diavolului! Nu zice nimeni să spui de cineva că este om al satanei, dar atâta vreme cât nu cinstesc Sfânta Cruce, îĂŸi pui întrebarea: nu cumva se tem Âși ei de cruce ca diavolul? Dacă vine cineva la tine, cum zice Apostolul Pavel, Âși îĂŸi va propovădui altă Evanghelie decât a Mântuitorului Iisus Hristos, să nu-l primeÂști! Iar dacă va insista, fă-ĂŸi sfânta cruce Âși va fugi de la tine ca Âși diavolul! Pentru că aceia care nu învaĂŸă că Sfânta Cruce este sfântă, ci, o privesc doar ca pe un lemn oarecare, cum zic unii, că este semnul de ocară, că este unealta cu care a fost ucis Iisus Hristos, tu să-i spui: Ei, bine, tocmai cele contrare au fost transformate de Mântuitorul Iisus Hristos în bine Âși fericire! Să privim la noi, care eram duÂșmani ai Lui Dumnezeu prin păcatele noastre, Âși iată că prin Iisus Hristos, Mântuitorul nostru, ne-am făcut prieteni ai Lui Dumnezeu Âși fii ai Tatălui Ceresc”, a spus IPS Irineu.
Paraclisul mitropolitan «SfinĂŸii Voievozi» din Târgu Jiu
Actualul lăcaÂș de cult a fost ctitorit în sec. al XVIII-lea Âși este un monument de o inestimabilă valoare. A fost construită pe locul unei foste biserici de lemn, ce a fost ridicată la începutul aceluiași secol Âși este unica din Gorj și printre puținele din țară care, pe tâmpla exterioară, în loc de sfinți, are pictați filozofi, prooroci și sibile. Biserica ce poartă hramul “Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” a primit, în timp, mai multe denumiri: Biserica Neguțătorilor, Biserica Domnească, ba chiar Âși numele de Mănăstirea Domnească, aÂșa cum apare într-un înscris, iar în jurul său au existat chilii, în care a funcționat Școala Domnească. De acum încolo, Paraclisul Mitropolitan “Sfinții Voievozi Mihail și Gavril” se ridică maiestuos într-un centru civic modern, are forma de cruce specifică vechiului stil grecesc Âși se pare că n-a suferit modificări, în ciuda intervențiilor succesive ce au avut loc de-a lungul timpului.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 644, Ultimul acces: 2026-08-04 05:38:09