Trei preoţi răpiţi în Crimeea s-au reîntors în siguranţă

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Trei preoţi răpiţi în Crimeea s-au reîntors în siguranţă

[2014-03-18]

Trei preoţi ai Bisericii Greco-Catolice din Ucraina (BGCU) care au fost răpiţi în Crimeea la sfârşitul săptămânii trecute s-au întors şi sunt în siguranţă, potrivit relatărilor. "Tocmai am vorbit cu pr. Nicholas Kvych, preot al BGCU din Sevastopol. Cu ajutorul credincioşilor săi, a reuşit să părăsească Crimeea, şi acum a ajuns în Ucraina continentală", informa serviciul de informaţii al Bisericii Greco-Catolice din Ucraina în ziua de 16 martie 2014, conform Radio Svoboda.
Pr. Kvych a fost răpit la sfârşitul săptămânii trecute de forţele pro-ruse, la fel ca şi pr. Bohdan Kosteskiy, din Yevpatoria, şi pr. Ihor Gabryliv, de la Yalta. Pr. Kvych, capelan în marină, a fost răpit de două ori: iniţial în 15 martie, a fost apoi eliberat, pentru scurt timp, înainte de a fi arestat din nou. După ce a ajuns în Ucraina continentală, pr. Kvych i-a telefonat pr. Ihor Yatsiv, şef al serviciului de informaţii al BGCU, spunându-i că pr. Kosteskiy şi pr. Gabryliv sunt, de asemenea, în siguranţă, fără a putea dezvălui locaţia lor.
Preoţii din Crimeea ai Bisericii Greco-Catolice Ucrainene au primit numeroase ameninţări scrise şi orale în ultimele săptămâni, pe măsură ce tensiunile militare au escaladat în peninsulă; mai mulţi au fost avertizaţi să părăsească Crimeea, dar au rămas cu turma lor. Biserica Greco-Catolică Ucraineană s-a extins recent în Crimeea. A fost înfiinţat un nou exarhat pe 13 februarie, după ce Exarhatul arhiepiscopal de Odesa-Krym a fost împărţit în două. Exarhatul din Crimeea îşi are sediul în capitala teritorială, Simferopol.
Crimeea este o peninsulă a Ucrainei unde aproximativ 60% din populaţie este de etnie rusă, iar peste 50% din populaţie vorbesc rusa ca primă limbă. Teritoriul a fost transferat de la Rusia la Ucraina în 1954, sub Uniunea Sovietică. În 16 martie ar fi fost ţinut un referendum privitor la unirea cu Rusia. Oficialii locali spun că după numărarea a jumătate din voturi 95,5% dintre votanţi au ales Rusia. Referendumul este condamnat de naţiunile occidentale şi de guvernul de la Kiev, dar susţinut de Moscova. Votul a fost boicotat de tătari, un grup etnic care formează circa 12% din populaţia Crimeii. Mulţi tătari au fost deportaţi în Asia Centrală pe vremea Uniunii Sovietice, iar acum mulţi doresc să rămână în Ucraina, nu să ajungă parte a Rusiei.
În ciuda condamnărilor formulate de autorităţile de la Kiev, ministrul rus de externe, Sergei Lavrov, a spus vineri că Moscova "va respecta voinţa populaţiei din Crimeea". Tensiunile actuale vin după patru luni de proteste în Ucraina, culminate cu fuga preşedintelui în Rusia, pe 21 februarie. După două zile, parlamentul l-a numit pe Oleksander Turchynov ca preşedinte în funcţiune. Începând din 27 februarie, forţe pro-ruse au început să ia controlul asupra peninsulei Crimeii, inclusiv asupra aeroporturilor, parlamentului, centrelor de telecomunicaţii şi de televiziune.

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 757, Ultimul acces: 2026-08-03 06:26:53

Timp total: 0.03s...

[]:1