Culegere de texte magisteriale pe tema dialogului interreligios

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Culegere de texte magisteriale pe tema dialogului interreligios

[2013-11-13]

Marţi, 12 noiembrie 2013, în Aula Ioan Paul al II-lea a Sălii de Presă a Sfântului Scaun, a avut loc prezentarea volumului "Dialogul interreligios în învăţătura oficială a Bisericii Catolice (1963-2013)". Au intervenit Eminenţa Sa Cardinalul Jean-Louis Tauran, preşedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios; pr. Miguel Ángel Ayuso Guixot, MCCJ, secretarul Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios; şi Mons. Francesco Gioia, OFMCap, curatorul lucrării. Vă oferim intervenţia Cardinalului Jean-Louis Tauran sub formă de întrebări şi răspunsuri, după cum a apărut în traducere pe situl Ercis.ro. Acesta pentru început a salutat cu bucurie "a treia ediţie a volumului despre magisteriul pontifical în domeniul dialogului interreligios de la începutul Conciliului Vatican II până la Papa Benedict al XVI-lea".
- Este răspândită ideea că Papa Benedict al XVI-lea nu prea îndrăgea dialogul interreligios. Este adevărată această afirmaţie?
- Adevărata noutate a volumului constă tocmai în culegerea raţionată a textelor Papei Benedict al XVI-lea, asupra cărora este bine să ne oprim o clipă, deoarece - numai pe baza câtorva date statistice - se poate înţelege cât este de nedreaptă o asemenea idee. În şapte ani de pontificat se pot număra 188 de intervenţii ale Papei Benedict al XVI-lea despre dialogul interreligios, faţă de cele 591 ale Papei Ioan Paul al II-lea în peste un sfert de secol. Atenţia faţă de această temă a fost constantă, ba chiar crescândă, atât într-un pontificat cât şi în celălalt. Papa Benedict al XVI-lea a propus "dialogul carităţii în adevăr".
- Zdruncinătura de la Regensburg a schimbat ceva în relaţia cu lumea musulmană?
- La un an după Regensburg, 38 de înţelepţi musulmani, deveniţi apoi 138, i-au scris Papei, într-un document cunoscut ca "A common word between us and you", expunând principiile islamului şi dorind o înţelegere reciprocă şi un raport între islam şi creştinism întemeiat pe iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui, conform învăţăturii lui Isus. Rod al acestei iniţiative lăudabile a fost crearea unui Forum islamo-creştin, care durează şi astăzi.
- Cât priveşte libertatea religioasă, care a fost contribuţia Papei Benedict al XVI-lea?
- Ca şi predecesorii săi, Papa Benedict al XVI-lea a afirmat că libertatea religioasă este un drept sacru şi inalienabil şi nu a pierdut ocazia pentru a o susţine. Convins că a nega sau a limita în manieră arbitrară libertatea religioasă înseamnă a cultiva o viziune reductivă despre persoana umană şi a face imposibilă afirmarea unei păci autentice şi durabile a întregii familii umane (Mesajul pentru Ziua Mondială a Păcii, 1 ianuarie 2011, nr. 1,4), Papa Benedict al XVI-lea a găsit în procesul de globalizare mondială, încă în desfăşurare, o ocazie propice pentru a promova relaţii de fraternitate universală între oameni.
- Întorcându-ne la volumul pe care l-aţi publicat, ce altceva conţine în mod deosebit?
- Aşa cum s-a spus, este vorba, în mod fundamental, despre o culegere de texte conciliare, de enciclice, exortaţii apostolice şi discursuri ale Pontifilor, de la Ioan al XXIII-lea la Benedict al XVI-lea. Sunt apoi câteva documente ale dicasterelor din Curia Romană, referitoare la dialogul interreligios. În total, este vorba de 909 documente, dintre care 7 texte conciliare, 2 ale Papei Ioan al XXIII-lea, 97 ale Papei Paul al VI-lea, 2 ale Papei Ioan Paul I, 591 ale Papei Ioan Paul al II-lea, 188 ale Papei Benedict al XVI-lea, 15 ale Curiei Romane, 3 texte legislative şi 4 ale Comisiei Teologice Internaţionale.
- Cine s-a îngrijit de această ediţie?
- Mons. Francesco Gioia, OFMCap, care s-a îngrijit şi de ediţiile precedente, a făcut aceasta cu răbdare certozină şi de data aceasta, ajutat în mod concret de oficialii din dicaster.
- Ce scop are această lucrare? Era cu adevărat necesară astăzi când se poate avea acces on-line la orice gen de informaţii?
- Avantajul unui volum tipărit, chiar dacă este masiv, deoarece are 2100 de pagini, este acela de a oferi un acces rapid la metoda şi la fundamentele teologice ale dialogului interreligios învăţat şi practicat de Magisteriul Bisericii Catolice. Cele trei cuprinsuri, analitic, geografic şi general, permit în puţine minute să se găsească cele mai interesante conţinuturi şi apoi eventual să se meargă în căutarea textelor în format electronic pe internet. Mă gândesc îndeosebi chiar la voi, jurnaliştii, dar şi la studenţii şi la profesorii din facultăţile teologice, la responsabilii diecezani pentru dialogul interreligios şi la cel care lucrează în domeniul formării teologice şi pastorale la orice nivel.
- V-aţi gândit deja la o ediţie digitală?
- Nu trebuie să se uite că prăpastia digitală încă nu este complet depăşită şi în afară de aceasta sunt mulţi care preferă încă hârtia tipărită în locul computerului, deşi au aparaturi electronice adecvate. Se face efort mai puţin şi probabil se memorează mai uşor. Aceasta se va vedea în următorii ani, pentru că fenomenul e-book este unul prea recent pentru a face evaluări. În orice caz, nu este exclus să realizeze o ediţie digitală.
- Volumul se adresează numai catolicilor, dat fiind faptul că prezintă învăţătura oficială a Bisericii?
- Nu, scopul este şi acela de a prezenta direct adepţilor altor religii gândirea oficială a Bisericii, conform spiritului din Nostra aetate, care îndeamnă ca "prin dialog şi colaborare cu cei de alte religii, dând mărturie de credinţă şi de viaţă creştină, să recunoască, să păstreze şi să promoveze bunurile spirituale şi morale precum şi valorile socio-culturale aflate la aceştia" (cf. NA, nr. 2).
- Aţi luat în considerare şi dialogul ecumenic şi relaţiile cu evreii?
- Alegerea textelor respectă competenţele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, lăsând la o parte, prin urmare, atât dialogul cu evreii, care este de competenţa Comisiei pentru Raporturile Religioase cu Ebraismul constituită în cadrul Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unităţii Creştinilor, cât şi dialogul ecumenic, adică aspectul relaţiilor cu alte Biserici şi comunităţi ecleziale, de care se ocupă acelaşi Consiliu pentru Unitate.
(Sursa: ERCIS.ro)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 842, Ultimul acces: 2026-07-30 10:43:46

Timp total: 0.03s...

[]:1