Exclusiv - Remus Cernea propune ca referirea la Dumnezeu în jurământul preşedintelui, premierului, să fie OPŢIONALĂ în Constituţie (pesurse.ro)

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Exclusiv - Remus Cernea propune ca referirea la Dumnezeu în jurământul preşedintelui, premierului, să fie OPŢIONALĂ în Constituţie (pesurse.ro)

[2013-05-21]

de Ionel Dancu
Deputatul Remus Cernea a prezentat pentru pesurse.ro propunerile sale de modificare a Constituţiei.
"Dezbaterile privind modificările la Constituţie ar trebui să fie prelungite. Cred că o astfel de dezbatere cere o atenţie sporită din partea opiniei publice, a parlamentarilor şi a politicienilor. Dezbaterea trebuie să fie aprofundată şi cât se poate de serioasă, ori pentru a face acest lucru avem nevoie de mult mai mult timp. Grăbirea acestui proces şi data anunţată - la sfârşitul lunii iunie să avem deja un vot în Senat pe proiectul de modificare a Constituţiei - eu cred că sunt nerealiste şi chiar periculoase, întrucât o dezbatere superficială pe teme atât de importante denotă orice, dar nu o responsabilitate politică. Propunerea mea este ca o sesiune parlamentară, cel puţin, o sesiune integrală, de 3-4 luni, să fie dedicată dezbaterilor la modificarea Constituţiei. Altfel, va exista sentimentul că este impusă în grabă o nouă arhitectură constituţională care ar privilegia anumite scopuri sau interese pe termen scurt. Interesele României pe termen mediu şi lung ar fi servite dacă dezbaterea ar fi una amplă şi serioasă, nu una scurtă ca timp şi superficială.
Eu susţin o serie de modificări ale Constituţiei. Nu pretind că sunt singurul care le susţine, e posibil să mai fi fost formulate şi de alte persoane în cadrul Forumului Constituţional, dar încă nu am văzut lista completă a propunerilor.
1. Riscul unui preşedinte extremist
O primă astfel de propunere pe care o susţin este ca în cazul articolului 90 din Constituţie, care priveşte referendumul, şi care spune că preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional, eu sunt de părere că într-adevăr, preşedintele poate iniţia astfel de referendumuri, dar ar trebui institui o serie de excepţii asupra câtorva teme care nu ar trebui, în opinia mea, să fie atât de uşor supuse referendumului. Spre exemplu, ordinea constituţională a statului român. Nu cred că ar trebui supusă acestă chestiune unui referendum iniţiat de o singură persoană, fie ea şi preşedintele României. Trebuie să gândim în viitor, există riscul ca la un moment dat să avem un preşedinte populist, sau extremist, sau radical, care să iniţieze referendumuri prin care să restricţioneze drepturile unor minorităţi, sau prin care să vrea să schimbe ordinea constituţională, de exemplu să nu mai avem Parlament, sau să-l subordonăm nu-ştiu-cui. Trebuie găsite mecanisme care să reducă riscul ca un preşedinte populist să poată să lovească grav în arhitectura constituţională şi în ordinea de stat din România.
Trebuie spus că Traian Băsescu în 2006 a atacat la CCR legea referendumului, reuşind să obţină o decizie a Curţii care anula acele excepţii care nu i-ar fi permis preşedintelui să iniţieze, aşa cum a făcut-o ulterior, un referendum asupra sistemului de vot, sau asupra reducerii numărului de parlamentari şi la trecerea la Parlamentul unicameral. Dacă aceste pârghii sunt lăsate la mâna unui preşedinte, există un pericol asupra democraţiei româneşti, adică un preşedinte poate realmente utiliza această pârghie pentru scopuri politice personale şi mizând pe un mesaj populist şi încercând să manipuleze o bună parte a societăţii româneşti. Cred că trebuie să fim foarte prudenţi în această privinţă şi cred că articolul 90 ar trebui completat după ultimul cuvânt să fie o virgulă, după care să continue <<în condiţiile legii>> şi legea să fie cea care stabileşte asupra căror teme preşedintele poate iniţia şi asupra cărora nu poate iniţia referendumuri.
2. Autonomia stat-biserică
O a doua propunere pe care o susţin se referă la raportul dintre stat şi culte. Noi avem o prevedere, articolul 29, alineatul 5 din Constituţie, care vorbeşte despre faptul că în România cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia, inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, îm pnitenciare, în azile şi în orfelinate. Acest articol este destul de ambiguu, adică el nu clarifică dacă statul este separat de Biserică sau nu, pentru că nu se vorbeşte de autonomia statului în raport cu bisericile. Or, eu cred că este nevoie ca în Constituţie trebuie să avem expres prevăzută laicitatea statului, sau separarea dintre stat şi Biserică. Ar trebui să existe un articol care să prevadă acest principiu democratic, asumat de democraţiile moderne.
3. Garantare VS Recunoaştere
Al treilea lucru pe care-l susţin este ca articolul 35 din Constituţie, prin care se spune că statul recunoaşte, accentuez recunoaşte, dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, ar trebui schimbat cuvântul <<recunoaşte>> cu cuvântul <<garantează>>, pentru că dacă statul doar recunoaşte dreptul, asta presupune că statul nu-şi asumă în totalitate garantarea efectivă a drepturilor cetăţenilor în această privinţă. O discuţie asemănătoare a fost în România în anii 90’ cu privire la proprietate. Prima versiune a Constituţiei din 1991 prevedea că statul recunoaşte dreptul la proprietate. Ulterior, acest lucru s-a schimbat şi în Constituţia din 2003 se prevede că statul garantează dreptul la proprietate.
4. Dizabilităţi
Un alt articol, articolul 50 din Constituţie, vorbeşte despre protecţia persoanelor cu handicap. Termenul trimite la nevoi medicale. Eu propun modificarea termenului <<handicap>> cu termenul de <<dizabilităţi>>. Când vorbim de persoane cu dizabilităţi, acest concept trimite la mult mai mult, inclusiv la integrarea lor socială, pentru că sunt multe persoane cu dizabilităţi care pot desfăşura diverse munci, se pot angaja, se pot integra în societate. Este un termen mult mai cuprinzător. Nu e vorba de un termen constituţional care priveşte doar nevoile de ordin medical, ci mult mai mult de atât.
5. Jurământul de credinţă
Articolul 82, alineatul 2 şi articolul 104, alineatul 1 din Constituţie, se referă la jurământul de credinţă faţă de patrie şi popor pe care trebuie să-l depună membrii Guvernului, miniştrii, secretarii de stat, primul ministru şi preşedintele României. Acest jurământ se încheie cu formula religioasă <<Aşa să-mi ajute Dumnezeu>>. Este o formulă obligatorie. În Europa, alte ţări nu mai au această formulă oblogatorie. Ea există, dar ca formulă opţională. Adică acele personae care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă, e posibil să fii budist, unde nu există Dumnezeu, la fel în Hinduism şi teoretic e posibil să ai persoane care au astfel de religii, sau care sunt atee, agnostice, liber-cugetătoare, care nu au aşadar o religie şi ale căror drepturi politice pot fi în felul acesta restricţionate., pentru că ele nu-şi pot prelua mandatul dacă nu depun jurământul. Mandatul intră în vigoare după depunerea jurământului de credinţă. Or, în cazul parlamentarilor, eu când am depus jurământul am depus jurământul pe onoare şi conştiinţă, jurământ fără formula religioasă <<Aşa să-mi ajute Dumnezeu>>, aşadar în cazul parlamentarilor există această opţiune pentru persoanele care nu au o religie sau care nu au o religie monoteistă. Acelaşi lucru în propun să fie prevăzut în Constituţie pentru persoanele care nu au o religie, astfel încât formula religioasă să fie opţională. Chiar şi în Polonia, o ţară în care biserica catolică este foarte puternică, jurământul de credinţă are în parenteză, la formula religioasă, <<opţional>>. Deci există şi o democraţie trebuie să respecte dreptul fiecăruia.
6. Independenţa Curţii Constituţionale
Susţin credibilizarea unei instituţii care contează enorm pentru democraţia românească, dar asupra căreia au apărut polemici şi dezbateri ample în cursul anului trecut cu prilejul referendumului privind demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi anume Curtea Constituţională. Este o instanţă politico-juridică, dar eu cred că ar ajuta la credibilizarea ei ca membrii Curţii Constituţionale să nu fie foşti parlamentari ai unor partide, sau foşti membri de partid, pentru că atunci în percepţia opiniei publice va apărea foarte uşor ideea că, de fapt, acei judecători de la Curtea Constituţională sunt partizani din punct de vedere politic. În opinia mea ar trebui ca judecătorii CCR să fie selectaţi dintre judecătorii de la ÎCCJ, pentru că ei nu au făcut niciodată politică, au experienţă juridică vastă şi cred că prin prezenţa lor în cadrul Curţii Constituţionale s-ar asigura o mult mai mare neutralitate sau suspiciunile cu privire la adeziunile personale ale anumitor judecători s-ar reduce foarte mult. Am avut mai multe voturi în care opinia publică a sesizat că scorul era de 5 la 4, era împărţit politic, câţi judecători fuseseră numiţi de Traian Băsescu sau de PDL sau de partidele apropiate de preşedinte, câţi erau atâţia votau pentru interesele lui. Şi cred că o astfel de propunere ar ajuta la credibilizarea Curţii Constituţionale".

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 862, Ultimul acces: 2026-08-11 14:12:58

Timp total: 0.03s...

[]:1