stirile catholica.ro

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

stirile catholica.ro

[2013-03-30]

sambata, 30 martie 2013
Calendarul latin: Sf. Ioan Climac (Scărarul), abate
Calendarul bizantin: Cuv. Ioan Scărarul (+649).
m e s a j u l e d i t o r u l u i
Dragi abonaţi
Sărbători fericite cititorilor noştri romano-catolici!
editor@catholica.ro
s u m a r
VATICAN
Nemulţumirea în preoţie vine din închiderea în sine
LUMEA CATOLICĂ
PF Sviatoslav: ne apropiem de statutul de Patriarhie
Noi experimente arată că Giulgiul nu este medieval
BISERICA ROMANO-CATOLICĂ
Liturghia Crismei în Joia Mare la Timişoara
Preoţii să fie orientaţi spre întâlnirea cu Cristos
Liturghia Cinei celei de Taina în Joia Mare la Timişoara
S-a retipărit "Benedictus. Rugăciunile familiei creştine"
BISERICA GRECO-CATOLICĂ
Prezentarea traducerii cărţii Lanţuri şi teroare, la Padova
Nunţiul Apostolic la Misiunea Română Unită din Dublin
Dr. Sergiu Soica: Biserica Greco-Catolică în perioada regimului comunist din România
VIDEO ŞTIRI
Video: Calea Crucii la Coloseum
Video: Celebrarea Patimii Domnului
Video: Celebrarea Liturghiei Crismei
Video: Papa la Casal del Marmo
COMENTARII
Trifan Florentina la În Ţara Sfântă catolicii adoptă data ortodocşilor pentru Paşte
v a t i c a n
Nemulţumirea în preoţie vine din închiderea în sine
Celebrarea din Joia Sfântă, din Bazilica San Pietro, a deschis Triduumul pascal al Săptămânii Sfinte. În timpul acestei Liturghii, celebrată în toate bisericile şi Catedralele din lume, preoţii îşi reînnoiesc voturile de sărăcie, castitate şi ascultate, făcute prima oară în momentul hirotonirii lor. La Liturghia celebrată de Sfântul Părinte au concelebrat 2.000 de Cardinali, Arhiepiscopi şi preoţi, asistând peste 10.000 de credincioşi. Papa Francisc le-a spus tuturor celor prezenţi că "dovada clară" pentru a recunoaşte un preot bun este "modul cum este uns poporul său". Şi a adăugat: "nu îl întâlnim pe Domnul în auto-experienţele sau în introspecţiile repetate: cursurile de auto-ajutor în viaţă pot să fie utile, însă a trăi viaţa noastră sacerdotală trecând de la un curs la altul, din metodă în metodă, ne face să devenim pelagieni, să minimalizăm puterea harului, care se activează şi creşte în măsura în care, cu credinţă, ieşim să ne dăm pe noi înşine şi să dăm Evanghelia altora, să dăm puţina ungere pe care o avem celor care nu au absolut nimic."
A dezvoltat această temă în predica sa, începând prin a aminti că această Liturghie evocă tuturor preoţilor - inclusiv lui - ziua hirotonirii. În acest context, Papa a explicat ce înseamnă a fi uns, a fi pentru ceilalţi, concentrându-se pe semnificaţia ornatelor liturgice. "Când ne îmbrăcăm cu umila noastră casula, poate să ne facă bine să simţim pe umeri şi în inimă greutatea şi chipul poporului nostru credincios, al sfinţilor şi martirilor noştri, care în acest timp sunt atât de mulţi!" În acelaşi timp a subliniat "frumuseţea a ceea ce este liturgic, care nu este simplu ornament şi gust pentru stindarde, ci prezenţă a gloriei Dumnezeului nostru care străluceşte în poporul său viu şi întărit, (de la care trebuie) să trecem la acţiunea. [...] Ungerea, iubiţi fraţi, nu este pentru a ne parfuma pe noi înşine şi cu atât mai puţin ca să o păstrăm într-o sticluţă, pentru că uleiul ar deveni rânced... şi inima amară."
Sfântul Părinte a oferit detalii concrete pentru a-i inspira pe preoţi în slujirea lor, spunând: "Oamenilor noştri le este pe plac Evanghelia predicată cu 'ungere', le este pe plac atunci când Evanghelia pe care o predicăm ajunge la viaţa lor zilnică, atunci când coboară ca uleiul lui Aron până la marginile realităţii, atunci când luminează situaţiile limită, 'periferiile' unde poporul fidel este mai expus invaziei celor care vor să distrugă credinţa sa. Oamenii ne mulţumesc pentru că simt că ne-am rugat pentru realităţile vieţii lor de fiecare zi, pentru suferinţele lor şi bucuriile lor, pentru neliniştile şi speranţele lor. Şi atunci când simt că parfumul Celui Uns, al lui Cristos, ajunge prin intermediul nostru, sunt încurajaţi să ne încredinţeze tot ceea ce doresc să ajungă la Domnul: 'rugaţi-vă pentru mine, părinte, pentru că am această problemă', 'binecuvântaţi-mă, părinte', 'rugaţi-vă pentru mine'."
"Ce intenţionez să subliniez este că trebuie să reînsufleţim mereu harul şi să intuim în orice cerere, uneori inoportună, uneori pur materială sau chiar banală - dar este aşa doar aparent -, dorinţa oamenilor noştri de a fi unşi cu uleiul parfumat, pentru că ştie că noi îl avem. A intui şi a simţi, aşa cum a simţit Domnul neliniştea plină de speranţă a femeii care suferea de hemoragie atunci când a atins poala mantiei Sale." Înainte să îşi încheie predica, Sfântul Părinte s-a adresat şi laicilor: "fiţi aproape de preoţii voştri cu afecţiunea şi cu rugăciunea pentru ca să fie mereu Păstori după inima lui Dumnezeu".
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
l u m e a c a t o l i c a
PF Sviatoslav: ne apropiem de statutul de Patriarhie
Statutul de Arhiepiscopie Majoră - pe care îl are şi Biserica Greco-Catolică din România - este, din punct de vedere canonic, destul de apropiat de statutul de Patriarhie. Iar BGCU de mai mult timp se prezintă în diverse contexte ca Patriarhie, iar capul Bisericii, deşi doar Arhiepiscop Major, este introdus ca "Patriarhul Sviatoslav". O recunoaştere oficială nu există încă, dar de exemplu la Liturghia de inaugurare a pontificatului Papei Francisc, la vizita făcută la mormântul Sfântului Petru, noul Pontif a mers înconjurat de Patriarhii Bisericilor Răsăritene, printre care şi încă ne-Patriarhul ci doar Arhiepiscopul Major Sviatoslav.
Răspunzând jurnaliştilor la o întrebare despre perspectiva dobândirii de către BGCU a statutului de Patriarhie, capul acestei Biserici a spus că nu depinde persoana Pontifului Roman ci de "viaţa Bisericii noastre, care acum îşi atinge maturitatea. Aş spune că Biserica noastră se apropie de statutul de Patriarhie pas cu pas, dezvoltându-şi structurile. Este doar o problemă de timp până când Sfântul nostru Părinte va anunţa decizia de a-i acorda titulatura. [...] De aceea cred că este mai degrabă lucrarea credincioşilor noştri, a clerului nostru, de a construi Patriarhia, şi facem acest lucru zi de zi", a spus liderul greco-catolic ucrainean.
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
Noi experimente arată că Giulgiul nu este medieval
Noutatea adusă de această carte constă în rezultatele studiilor conduse de Fanti, publicate de asemenea într-o publicaţie de specialitate şi evaluate de un comitet ştiinţific. Cercetarea a inclus trei noi teste, două chimice şi unul mecanic. Primele două au fost făcute unul cu un sistem FT-IR, folosind deci lumina infra-roşie, iar celălalt cu spectroscopia Raman. Al treilea a fost un test mecanic multi-parametric, bazat pe cinci parametrii mecanici diferiţi. Maşina folosită pentru examinarea fibrelor din Giulgiu au permis cercetătorilor să examineze mici fibre în paralel cu alte douăzeci de mostre de pânză datate între 3000 îC şi 2000 dC.
Noile teste de la Universitatea din Padova au fost făcute de mai mulţi profesori universitari de la diferite universităţi italiene şi toate conduc spre faptul că Giulgiul datează din perioada în care Isus Cristos a fost răstignit în Ierusalim. Rezultatele finale arată că fibrele examinate, prelevate din Giulgiu, indică următoarele date, toate cu o siguranţă de 95% şi toate la secole de amplasarea în Evul Mediu dată de testul cu Carbon-14 din 1988: din testarea FT-IR Giulgiu ar fi vorba de 300 îC ±400 de ani, după testul Raman 200 îC ±500 de ani, iar după testul mecanic 400 dC ±400 de ani. Media tuturor celor trei rezultate este 33 dC ±250 de ani. Autorii cărţi subliniază că nesiguranţa datării medii este mai mică decât nesiguranţa datărilor individuale, fiind apropiată de data istorică a morţii lui Isus Cristos.
Testele au fost făcute pe fibre mici de material extrase din Giulgiu de micro-analistul Giovanni Riggi di Numana, decedat în 2008, dar care a participat la proiectul de cercetare din 1998 şi care i-a predat materialul lui Fanti prin intermediul Institutului Cultural Fondazione 3M.
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
b i s e r i c a r o m a n o - c a t o l i c a
Liturghia Crismei în Joia Mare la Timişoara
Predica Excelenţei Sale, P.S. Martin Roos a avut ca temă centrală pregătirea zilelor Triduumului pascal, atât în ceea ce priveşte activitatea pastorală şi liturgică a preotului, dar şi în ceea ce priveşte pregătirea sufletească a fiecărui preot, în parte, prin intrarea sufletească printr-o spovadă bună, prin meditarea pregătitoare a conţinutului zilelor din cadrul Triduumului, astfel încât preotul să poată duce la bun sfârşit tot efortul acestor zile, iar poporul lui Dumnezeu să reuşească să acumuleze şi să înţeleagă cât mai mult din profunzimea mesajului pătimirii, morţii şi învierii Mântuitorului. În acest context, Excelenţa Sa a afirmat: "În această zi, în Joia Mare, începem împreună cele trei zile sfinte din cadrul Triduumului Pascal, aceste sfinte trei zile pascale fiind consacrate pătimirii, morţii şi Învierii Domnului nostru Isus Cristos. Ca parohi şi preoţi celebrăm aceste zile de har împreună şi în mijlocul credincioşilor încredinţaţi nouă spre îndrumare şi păstorire, adică împreună cu acea parte a Poporului lui Dumnezeu care a fost pus sub grija noastră pastorală. Aceste zile sunt în egală măsură, atât pentru preoţi, cât şi pentru popor, zile de har, ele constituind punctul central şi de maximă înălţime a anului bisericesc şi liturgic."
"În acelaşi timp, pentru noi preoţii, aceste zile reprezintă o perioadă plină, umplută cu muncă şi implicare, existând nu o dată pericolul că noi să ne regăsim la sfârşitul acestui timp goi din punct de vedere spiritual şi extenuaţi, lipsiţi de orice fel de putere. Tocmai din acest motiv este necesar să păşim pragul zilelor pascale bine pregătiţi din punct de vedere spiritual, aşa încât să le putem vesti credincioşilor noştri, ce sărbătoresc împreună cu noi, într-un mod puternic, clar şi inteligibil Textele Sfinte, scopul fiind ca aceştia să acumuleze un câştig spiritual cât mai mare din celebrarea comunitară a Paştelui. Din acest motiv sunt de un mare ajutor şi de o reală importanţă, explicarea celebrărilor liturgice printr-o introducere pregătitoare, bine realizată, precum şi o scurtă şi pregnantă predică mistagogică."
"Noi înşine, ca preoţi-confesori, să nu uităm în această perioadă să practicăm Sacramentul Reconcilierii şi ne spovedim. Cel care îi spovedeşte pe alţii este cu atât mai obligat să meargă el însuşi la Sfânta Spovadă, aceste zile sfinte ale suferinţei, morţii şi învierii Domnului fiind necesar a fi celebrate cu inima curată. Porunca Bisericii, de a primi Sacramentul Spovezii cu o dispoziţie spirituală profundă, în mod special în timpul pascal, este valabilă pentru orice persoană botezată, iar pentru persoanele vieţii consacrate cu atât mai mult! Sacramentul iertării păcatelor este darul special al celui Înviat dat ucenicilor şi apostolilor săi, dar şi întregii sale Biserici. Astfel, îmi doresc pentru noi toţi, ca celebrarea Triduumului Pascal să ne fie spre mântuire şi binecuvântare. Amin!"
La Sfânta Liturghie a Crismei au participat majoritatea preoţilor diecezani, cei ai ordinelor religioase feminine, ai celor masculine, aici amintindu-i pe fraţii franciscani-minoriţi (conventuali) de la Arad-Centru şi pe cei salvatorieni din Timişoara-Elisabetin, precum şi pe fraţii redemptorişti, care an de an sosesc de Sfintele Paşti din Bratislava/ Slovacia pentru a ajuta în pastoraţie, în parohia Gătaia, respectiv filiala Butin a acestei parohii, unde trăieşte un însemnat număr de credincioşi romano-catolici slovaci. Cadrul muzical al celebrării liturgice a fost asigurat de corul Liceului Teologic Romano-Catolic "Gerhardinum", condus de domnul Prof. Emil Dumitresc, profesor de muzică şi organist al bisericii parohiale din Timişoara-Fabric. Au fost interpretate părţi din "Missa de Angelis", precum şi cântece specifice zilei de Joia Mare şi din Triduum-ul pascal.
Sfânta Liturghie a fost urmată de o agapă fraternă în Palatul Episcopal, la care au luat parte toţi preoţii, călugării şi călugăriţele prezente, precum şi seminariştii. La această agapă episcopul a făcut întregului cler urările specifice şi a transmis credincioşilor diecezei, prin intermediul persoanelor consacrate, mesajul său pascal şi binecuvântarea sa părintească. (text: Claudiu Călin; foto: Andreas Banuş)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
Preoţii să fie orientaţi spre întâlnirea cu Cristos
PS Petru Gherghel, la începutul Liturghiei, i-a salutat pe toţi cei prezenţi, făcând o introducere la semnificaţia celebrării: "Astăzi este Cristos care vine în mijlocul nostru şi ne spune: Voi sunteţi prietenii Mei, dacă faceţi ceea ce vă poruncesc vouă. Rămâneţi în dragostea Mea. Ceea ce am făcut Eu, faceţi şi voi. Este ziua preoţiei noastre, ziua în care ne simţim fericiţi că Isus ne-a ales să fim prietenii Săi, ziua în care El ne întâmpină şi ne salută, numindu-ne prieteni, ziua în care noi trebuie, împreună cu Sfântul Părinte Papa Francisc, cu toţi Episcopii din lume, noi, Episcopii din ţară şi cu toţi preoţii să-i aducem lui Dumnezeu imn de preamărire. Dar să nu uităm că trebuie să reînnoim mereu ceea ce El ne cere, ceea ce vom face astăzi la Sfânta Liturghie, ca să putem fi vrednici miniştri ai Săi, împărţitori ai tainelor sfinte, ca să putem participa la celebrarea sfinţirii uleiurilor sfinte. Îl rugăm să ne primească pe toţi şi să ne facă vrednici să fim prietenii Săi".
Predica a fost rostită de PS Aurel Percă. "Celui care ne iubeşte şi ne-a eliberat de păcatele noastre în sângele Său şi ne-a făcut o împărăţie, preoţi pentru Dumnezeu şi Tatăl Său, Lui să-i fie gloria şi puterea în vecii vecilor", au fost cuvintele antifonului de la introducerea Sfintei Liturghii, repetate de Excelenţa Sa la începutul predicii, pentru a explica celebrarea Liturghiei Crismei. Bazându-se pe lecturile zilei, Preasfinţitul a vorbit în continuare despre harul Preoţiei, primit de la Cristos, despre ungerea cu sfânta crismă din ziua Botezului, a Mirului, a hirotonirii ca preoţi sau consacrării episcopale. A explicat, de asemenea, rolul celor trei uleiuri - pentru catecumeni, pentru bolnavi şi sfânta crismă -, care urmau a fi binecuvântate, şi legătura lor cu Duhul Sfânt. Preasfinţitul a spus că harul Preoţiei invită la comuniune cu Papa, cu toţi Episcopii, preoţii şi diaconii; îi invită pe preoţi "să fie mereu călăuze înţelepte şi autoritare, vrednici de crezare, să fie primitori, să fie călăuze luminate, care nu pierd din vedere esenţialul, adică să fie orientaţi mereu spre întâlnirea cu Cristos, care a fost slujitorul care suferă, slujitorul sărăciei, al umilinţei, al renunţării la puterea lumească".
În finalul cuvântului de învăţătură, Preasfinţitul Aurel le-a recomandat preoţilor: "Să cereţi prin rugăciune Duhului Sfânt, în această Săptămână Sfântă şi mai ales în aceste zile sfinte, care încep cu ziua Preoţiei, să cereţi înţelepciunea crucii, contemplând crucifixul. Este o înţelepciune care rezistă în faţa oricărei tentaţii de neîncredere sau abandon. Crucea nu reprezintă o înfrângere, ci reprezintă victorie, victoria lui Cristos, victoria iubirii infinite a lui Dumnezeu asupra tuturor relelor din lume. Aceasta este puterea noastră. Crucea este speranţa noastră. Să scoatem cu încredere neclintită din iubirea lui Dumnezeu, fervoarea Duhului, zelul şi spiritul de slujire, pentru a înfrunta cu toţii împreună misiunea noii evanghelizări". După predică, preoţii împreună cu Episcopii au reînnoit făgăduinţele făcute în ziua hirotonirii lor. Prezenţa preoţilor din întreaga Dieceză a avut menirea de a arăta unitatea dintre preoţii Diecezei şi Episcopul lor.
În cadrul Sfintei Liturghii au fost sfinţite uleiurile pentru catecumeni, pentru bolnavi şi sfânta crismă - folosite la Botez, la Mir, la hirotonirea preoţilor, consacrarea altarelor etc. Uleiurile au fost dăruite de pr. Anton Robu, originar din Dieceza de Iaşi, care activează în Badalucco (Italia), ca un semn al comuniunii sacerdotale. Uleiurile nou sfinţite vor fi împărţite cu cinste bisericilor parohiale; cele vechi vor fi arse sau vor fi puse în candela de la Preasfântul Sacrament. Credincioşii vor primi explicaţii asupra folosirii uleiurilor sacre şi a eficacităţii lor în viaţa creştină.
(Sursa: ERCIS.ro)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
Liturghia Cinei celei de Taina în Joia Mare la Timişoara
Conform normelor ritului la această Liturghie s-a intonat "Gloria in Excelsis Deo!", moment după care clopotele şi orga nu s-au mai făcut auzite, ele rămânând mute până în noaptea Vigiliei Pascale, când vor vesti lumii, cu bucurie, învierea Mântuitorului. Predicile, în trei limbi, au fost rostite de trei diaconi: Noviţa Drăghia - germană, Daniel Pozsonyi - maghiară şi Mihai Sima - română. În cadrul acestor predici, tema principală a fost Euharistia, diaconii atingând însă şi aspecte sensibile legate de Sfânta Spovadă, de participarea la Sfânta Euharistie şi de starea sufletească a creştinului şi relaţia sa cu Dumnezeu. În cadrul acestei Sfinte Liturghii, după momentul predicii, Episcopul împreună cu doi diaconi şi cu ceremoniarul episcopal, s-au îndreptat spre grupul celor doisprezece bărbaţi, aşezaţi în faţa altarului, şi aleşi din mai multe categorii de vârstă, origine şi limbă maternă: au fost prezenţi tineri din două grupuri de studenţi, "Jubilate" (lb. română) şi TEKMEK (lb. maghiară), din Liceul Teologic Romano-Catolic "Gerhardinum", dar şi bărbaţi adulţi, care cu fidelitate stau mereu aproape
Bisericii. Diversitatea celor doisprezece bărbaţi care au participat la ritualul spălării picioarelor doreşte să evidenţieze diversitatea chemărilor Bisericii, dar şi diversitatea lingvistică şi culturală a poporului catolic din cuprinsul Diecezei de Timişoara, iar mai presus de toate unitatea în credinţă a acestui popor credincios. După ritualul Împărtăşaniei, Episcopul împreună cu asistenţa liturgică au mutat Sf. Taină a Altarului în tabernacolul altarului lateral, el însuşi consacrat Cinei celei de Taină, moment urmat de o mică adoraţie personală a Episcopului. Celebrarea s-a încheiat pe fundalul muzical al imnului "Pange Lingua" intonat de corul "Exultate" al Domului din Timişoara, cor care de altfel a şi încadrat din punct de vedere muzical jertfa euharistică.
După un scurt moment de adoraţie în tăcere al tuturor celor prezenţi, tinerii din grupul "Jubilate" au pregătit şi organizat adoraţia la Preasfântul Sacrament până la orele 21.30. De pe altarele Domului, începând cu cel principal şi continuând cu toate cele secundare - cu excepţia celui în care se păstrează Sf. Euharistie - au fost îndepărtate toate ornamentele, feţele de altar şi sfeşnicele, semn al faptului că ne aflăm într-un timp special, un timp trist, al patimilor de pe Muntele măslinilor şi al suferinţelor lui Cristos cel vândut de Iuda, timp în care Biserica pune accent pe meditarea mai în profunzime a misterului răscumpărării noastre. Ocaziile de Spovadă, oferite în seara de Joia Mare între orele 17.00-19.00, s-au repetat şi după Sf. Liturghie aproape până la orele 22.00. (text: Claudiu Călin; foto: Toth Alexandra)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
S-a retipărit "Benedictus. Rugăciunile familiei creştine"
Cartea păstrează aceeaşi structură septenară: Partea întâi conţine principalele rugăciuni, principalele adevăruri şi norme de viaţă creştină, intenţii pentru fiecare zi a săptămânii, modele de rugăciuni de dimineaţă şi de seară, precum şi rugăciuni pentru diferite intenţii. În partea a doua au fost incluse rugăciunile către Sfânta Treime. Partea a treia cuprinde rugăciuni pentru Sfânta Euharistie: rugăciuni înainte şi după Sfânta Împărtăşanie, ritualul Sfintei Liturghii cu cele patru Rugăciuni euharistice (în română şi latină), rugăciuni pentru adorarea Preasfântului Sacrament şi 16 modele de vizite la Preasfântul Sacrament. Partea a patra este dedicată Sacramentului Reconcilierii, cuprinzând rugăciuni de pregătire la Sfânta Spovadă, modele de cercetare a cugetului, rugăciuni după Spovadă şi psalmii penitenţiali.
Partea a cincea conţine rugăciuni, consfinţiri şi oficiile către preasfânta Inimă a lui Isus, iar în partea a şasea - Inima neprihănită a Mariei - au fost incluse formulare de consfinţire către preacurata Fecioară Maria, Litania Inimii neprihănite a Mariei şi diferite rugăciuni către Maica Domnului. Partea a şaptea conţine rugăciuni pentru anul liturgic (Advent, Crăciun, Postul Mare, Timpul Pascal, Timpul de peste an şi rugăciuni către sfinţi, novene etc.). Pentru o mai uşoară utilizare a acestei cărţi de rugăciuni, în care editorii s-au străduit să includă toate rugăciunile recitate de poporul credincios din România, la sfârşit au fost incluşi o serie de indici (general, alfabetic, de citate biblice, de psalmi, de imnuri, de autori).
"Amintind ce înseamnă rugăciunea pentru un creştin - un dialog cu Dumnezeu -, recomandăm această carte de rugăciuni fiecărui creştin care se simte vrednic de acest nume, căci această carte este o poartă ce ajută ca sufletul să i se deschidă lui Dumnezeu, prin Isus Cristos, în Duhul Sfânt, cu mijlocirea întregii oştiri de îngeri, sfinţi şi sfinte", scrie Petru Ciobanu la finalul materialului de pe situl Diecezei de Iaşi.
(Sursa: ERCIS.ro)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
b i s e r i c a g r e c o - c a t o l i c a
Prezentarea traducerii cărţii Lanţuri şi teroare, la Padova
S-a remarcat şi prezenţa pr. protopop al protopopiatului Triveneto, pr. Vasile Barbolovici; a pr. Vasile Man, vicerector al Colegiului Pontifical Pio Romeno din Roma şi Postulator al cauzei de beatificare a şapte dintre Episcopii greco-catolici români; a pr. Raimondo Salanschi, parohul greco-catolic de la Vicenza; a pr. Ioan Mărginean-Cociş, paroh la Udine; a pr. Aetius Pop, paroh la Padova; a pr. Cristian Sabău; a pr. Fiorenzo Emilio Reati OFM, preşedinte al Fundaţiei italo-ruse pentru dezvoltarea ştiinţei artei "Dialogul culturilor", preot cercetător; şi, de asemenea, a unor reprezentanţi ai Centrului Ecumenic Italo-Rusesc "V. Solov'ev" şi ai comunităţii armeneşti din Padova. Au mai participat Mons. Paolo Doni, Vicar General al Diecezei de Padova, şi Mons. Elia Ferro, director al "Migrantes" Padova. Eparhia de Lugoj, păstorită odinioară de PS Ioan Ploscaru, Arhiepiscop ad personam, autorul cărţii, a fost reprezentată de către Mons. Angelo Narcis Pop, Vicarul General.
Pr. Enzo Poiana, rectorul Bazilicii Pontificale Sf. Anton, a deschis evenimentul, adresând un călduros salut tuturor celor prezenţi. Dr. Marco Dalla Torre, cel care a îngrijit ediţia italiană, a explicat pe scurt cum anume s-a născut această iniţiativă: vizitând România şi devenind conştient de necesitatea răspândirii şi în Italia a mărturiei martirilor noştri, a considerat oportun să ia legătura atât cu prof. Cesare Alzati, cât şi cu pr. Antonio Rossi, de la Asociaţia Chiese dell'Est, iar apoi cu Giuseppe Munarini. Acesta din urmă, folosindu-se de o traducere făcută de Mariana Ghergu, care lucrează la Asociaţia sus-numită, a revăzut şi modificat munca şi a completat textul cu o bogată serie de note asupra unor personaje, mişcări sau toponime menţionate în volum. Pr. Alexandru Barbolovici a subliniat importanţa ediţiei în limba italiană a cărţii acestui mare Episcop, hirotonit în clandestinitate în capela Nunţiaturii Apostolice din Bucureşti, de către ES Patrik O'Hara, prin voinţa Papei Pius al XII-lea.
Giuseppe Munarini a trasat o scurtă istorie a Eparhiei de Lugoj şi a Episcopului autor al cărţii, iar pr. Vasile Man, postulatorul cauzei de beatificare a şapte dintre Episcopii greco-catolici români, a trasat o istorie a persecuţiei împotriva Bisericii Unite. PS Claudiu Lucian Pop a salutat apariţia ediţiei italiene, care le va permite cercetătorilor şi îndeosebi credincioşilor întâlnirea cu exemplul viu al unui mărturisitor care a ştiut să înfrunte Calea Crucii, într-o perioadă în care regimul comunist ateu a făcut tot posibilul pentru dezrădăcinarea unei Biserici care călăuzise spre mântuire numeroase persoane şi care a pregătit o anume clasă de intelectuali, ce a contribuit la renaşterea culturală în Transilvania.
(Sursa: vedeţi aici)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
Nunţiul Apostolic la Misiunea Română Unită din Dublin
În predica sa, Nunţiul a vorbit despre credinţă, în contextul Postului Mare, abia început de greco-catolici. "Noi toţi, într-un anumit sens, ne-am născut orbi şi nu putem vedea totul. Acum, prin intermediul învăţăturii Bisericii, a Sfintei Liturghii şi a întregii tradiţii creştine, puţin câte puţin, ochii noştri se deschid. În mod evident, nu vorbesc aici numai de ochii fizici, ci de ochii inimii. Aceasta este credinţa: capacitatea de a vedea cu ochii inimii. De a deosebi şi vedea prezenţa Domnului în Sfânta Liturghie. De a comunica cu sfinţii şi îngerii, de a putea vedea realităţile pe care cei care nu sunt creştini nu le văd. Toată viaţa creştină este o deschidere progresivă a ochilor inimii, pe care noi o numim credinţă. Aceasta nu este doar pentru viaţa aceasta ci este şi o pregătire pentru viaţa veşnică."
La final, responsabilul Misiunii Greco-Catolice din Dublin a spus: "Excelenţă, din partea mea şi a comunităţii pe care o reprezint, aş vrea să îmi exprim un sentiment sincer şi profund de mulţumire, bucurie, afecţiune şi rugăciune. Vă vom aminti în mod personal şi comunitar în rugăciunile noastre de zi cu zi şi la Dumnezeiasca Liturghie. [...] Asemenea irlandezilor şi eu, în mod personal, apreciez şi vă consider un om de mare credinţă, rugăciune, bunătate, perspicacitate şi deschidere. Vă mulţumim din inimă pentru prezenţa şi participarea dumneavoastră la celebrarea noastră bizantină în această primă Duminică din Postul Mare. Vă mulţumim frumos!" La sfârşitul Liturghiei i s-a dăruit Nunţiului, ca semn de mulţumire şi recunoştiinţă, un buchet de flori şi o icoană bizantină.
(Sursa: BRU.ro)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]
Dr. Sergiu Soica: Biserica Greco-Catolică în perioada regimului comunist din România
În acest volum găsim fragmente din corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru cu Ierarhii Bisericii Greco-Catolice şi cu diferite personalităţi. O corespondenţă importantă este cea dintre Ioan Ploscaru şi Alexandru Todea. Din schimbul de scrisori observăm gândurile şi frământările acestor mari Ierarhi ai Bisericii referitoare la planurile regimului comunist de a forma în România o Biserică Catolică Naţională, fără legături cu Sfântul Scaun. O altă strategie a regimului comunist, după eliberarea Ierarhilor şi preoţilor din penitenciare, în urma decretului 411 din 1964, a fost ca elitele greco-catolice să se angajeze, sau să primească pensii de la Biserica Ortodoxă. Dar prin acceptarea acestor sume de bani pentru pensii, s-ar fi acceptat desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice şi recunoaşterea "unificării" religioase din 1948 - afirma Episcopul Ioan Ploscaru într-o scrisoare.
Pe lângă aceste frământări, putem observa, tot din corespondenţa Episcopului Ioan Ploscaru activitatea sa socială. Episcopul a trimis multe scrisori în străinătate, în special lui Carlo Bayern de la Europäisches Hilfsfond, pentru a ajuta laicii aflaţi în nevoie cu medicamente care nu se găseau în "lagărul comunist". Aceste scrisori erau scrise în limba italiană sau franceză - ele au fost traduse şi transcrise pentru acest volum de Părintele Flavius Jurca. Concluziile volumului sunt două scrisori document. Primul este o scrisoare adresată Cardinalului Döpfner (Julius August). A fost redactată pe material din pânză, în 12 noiembrie 1968 şi dată preotului Hieronymus Menges, pentru a o preda Cardinalului. În acest document este descris şirul evenimentelor care au dus la desfiinţarea Bisericii Greco-Catolice, precum şi perioada petrecută în penitenciarele regimului comunist. Al doilea document este o prelegere despre Biserica Greco-Catolică din perioada regimului comunist, susţinută cu ocazia unei vizite în Franţa (13-23 martie 1994).
Această carte ne arată atitudinea demnă a Ierarhilor Biserici Greco-Catolice, după mulţi ani de detenţie. Aceşti Episcopi afirmau: "Isus, Sfânta Fecioară, Cerul întreg şi cu Biserica luptătoare - prin rugăciuni, jertfe şi posturi cu priveghere - Sfântul Petru, piatra de temelie, sunt cu noi şi avem încredere deplină în biruinţă. Dacă va trebui - ca şi scumpii noştri martiri Arhierei - vom şti să murim cu glorie, strânşi - zid de apărare, umăr la umăr - în jurul flamurii noastre de onoare, Biserica Română Unită a Blajului românesc şi creştinesc" (din corespondenţa Ierarhilor).
(Sursa: BRU.ro)
Imagini:
[ înapoi la sumar ][ citiţi ştirea online ] [ comentaţi ştirea online ] [ trimiteţi ştirea prin email ] [ tipăriţi ştirea ]

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 1325, Ultimul acces: 2026-08-11 10:31:27

Timp total: 0.04s...

[]:1