“Bell’s Palsy” - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

“Bell’s Palsy”

[2010-12-02]
Suferința te răstoarnă uneori ca pe-o epavă
Și-ți împinge năzuința spre paharul cu otravă…
Disperat, privești spre zidul care-ți este mai aproape
Și plângând, ca Ezechia, aștepți valul să te-ngroape…
Strigi, dar parcă în pustie… Tremurând deschizi o Carte,
Care altă dată, sigur, îți da aripi peste noapte,
Însă astăzi parcă nimeni nu te-ude, nu-ți răspunde…
Parcă până și Scriptura de privirea ta se-ascunde!..

Cel puțin așa se pare când ai gura încleștată
De nu poți rosti o vorbă, așa cum făceai o dată,
De nu poți sorbi paharul, că-ți alunecă și cade,
Gura refuzând sorbirea, dinții refuzând a roade…
De nu poți privi seninul, nici perna fără să plângi,
Când pleoapele refuză să-și deschidă porți adânci…
Printre lacrimi, trist e drumul când irișii sunt săraci
De nu poți privi minunea decât vag… printre copaci!…

Și cuvântul… vai, ce dramă!… Tu care-l rosteai ușor
Ai ajuns, fără registru, să vorbești cu ton minor,
Că majorul nu mai este, peste noapte-a dispărut…
Neputincios, strigi cu gândul: sunt un păcătos pierdut!…
N-ai crezut că chiar și ție o să-ți vină, lesne, rândul,
Nu te-ai dus, spre-așa-ntâmplare, sigur, nici măcar cu gândul…
Cine să-și imagineze o așa interferență:
Să ajungi un caz de noapte dus de grabă la urgență?

Cine, cine Doamne, eu? Eu copilul tău cuminte
Care n-am creat probleme, n-am călcat peste cuvinte…
Mie? Însă de ce mie? Alții sunt mai răi, Te-njură,
Alții mint și nu le pasă, alții se îmbată, fură!…
Eu sunt omul, ucenicul, pe care Tu l-ai chemat
Să ia turma din Sodoma și s-o ducă-n Ararat!
Mi-ai cerut să strig dreptatea… Am strigat!.. O știi prea bine…
La necaz mă lași în stradă? M-ai uitat? Ce ai cu mine?

O, ce grea e suferința… Te răstoarnă, te frământă,
Căutând în frământare măcar o scânteie sfântă,
Măcar bobul din muștarul amintit de-nvățătorul,
Ca să înțelegi, că-n cruce, nu se trage cu piciorul!
Crucea nu se dă din mână… Dacă e a ta, o porți!…
O să fii cu ea pe umăr și când te-oi trezi din morți!
Nu te plânge când te doare, suferința te învață
Că pentru un om destoinic, crucea e un mod de viață!

Când urci Golgota privată și lacrima te-nfășoară
Și te-mbracă în suspine și prin suflet și pe-afară,
Cântă-ți cântecul minune ce prin Pavel cucerește:
EU POT TOTUL ÎN HRISTOSUL CARE IAR MĂ ÎNTĂREȘTE!…

JERCAN D Alex. ( experiența personal㠖 07 11 2010 orele 03:30)

Sursa: www.InterCer.net


Contor Accesări: 1226, Ultimul acces: 2026-08-14 21:46:18