Bells Palsy[2010-12-02]Suferința te răstoarnă uneori ca pe-o epavăȘi-ți împinge năzuința spre paharul cu otravă Disperat, privești spre zidul care-ți este mai aproape Și plângând, ca Ezechia, aștepți valul să te-ngroape Strigi, dar parcă în pustie Tremurând deschizi o Carte, Care altă dată, sigur, îți da aripi peste noapte, Însă astăzi parcă nimeni nu te-ude, nu-ți răspunde Parcă până și Scriptura de privirea ta se-ascunde!.. Cel puțin așa se pare când ai gura încleștată De nu poți rosti o vorbă, așa cum făceai o dată, De nu poți sorbi paharul, că-ți alunecă și cade, Gura refuzând sorbirea, dinții refuzând a roade De nu poți privi seninul, nici perna fără să plângi, Când pleoapele refuză să-și deschidă porți adânci Printre lacrimi, trist e drumul când irișii sunt săraci De nu poți privi minunea decât vag printre copaci! Și cuvântul vai, ce dramă! Tu care-l rosteai ușor Ai ajuns, fără registru, să vorbești cu ton minor, Că majorul nu mai este, peste noapte-a dispărut Neputincios, strigi cu gândul: sunt un păcătos pierdut! N-ai crezut că chiar și ție o să-ți vină, lesne, rândul, Nu te-ai dus, spre-așa-ntâmplare, sigur, nici măcar cu gândul Cine să-și imagineze o așa interferență: Să ajungi un caz de noapte dus de grabă la urgență? Cine, cine Doamne, eu? Eu copilul tău cuminte Care n-am creat probleme, n-am călcat peste cuvinte Mie? Însă de ce mie? Alții sunt mai răi, Te-njură, Alții mint și nu le pasă, alții se îmbată, fură! Eu sunt omul, ucenicul, pe care Tu l-ai chemat Să ia turma din Sodoma și s-o ducă-n Ararat! Mi-ai cerut să strig dreptatea Am strigat!.. O știi prea bine La necaz mă lași în stradă? M-ai uitat? Ce ai cu mine? O, ce grea e suferința Te răstoarnă, te frământă, Căutând în frământare măcar o scânteie sfântă, Măcar bobul din muștarul amintit de-nvățătorul, Ca să înțelegi, că-n cruce, nu se trage cu piciorul! Crucea nu se dă din mână Dacă e a ta, o porți! O să fii cu ea pe umăr și când te-oi trezi din morți! Nu te plânge când te doare, suferința te învață Că pentru un om destoinic, crucea e un mod de viață! Când urci Golgota privată și lacrima te-nfășoară Și te-mbracă în suspine și prin suflet și pe-afară, Cântă-ți cântecul minune ce prin Pavel cucerește: EU POT TOTUL ÎN HRISTOSUL CARE IAR MĂ ÎNTĂREȘTE! JERCAN D Alex. ( experiența personală 07 11 2010 orele 03:30) Sursa: www.InterCer.net Contor Accesări: 1226, Ultimul acces: 2026-08-14 21:46:18
|
Timp total: 0.03s...
[]:1