Scandal cu bani murdari la Banca Vaticanului

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Scandal cu bani murdari la Banca Vaticanului

[2010-09-25]

Gabriela Preda,Adina Şuteu
Poliţia financiară a pus sechestru pe 23 de milioane de euro depozitate de Banca Vaticanului Jocuri politice, dezmăţ financiar şi strategii fără acoperire sunt acuzaţiile care zguduie doi coloşi bancari pe axa Roma – Milano – . Cea mai mare bancă din Italia, UniCredit, şi-a dat afară directorul. În aceeaşi zi, Banca Vaticanului şi-a pierdut şi ea preşedintele, investigat de poliţia italiană pentru spălare de bani. Polemicile şi scandalurile se tin lanţ la . Ieri, au apărut informaţii despre unul ce ar viza „vistieria" Sfântului Scaun. Poliţia financiară italiană a confirmat că îl anchetează pe Ettore Gotti Tedeschi, director al Băncii Vaticanului. El este suspectat de spălare de bani, într-un caz legat de un "fond" ce urma să fie transferat din conturile Sfântului Scaun. Potrivit „La Repubblica", transferurile cumulau 23 de milioane de euro şi urmau să fie operate la Banca Credito Artigiano către doi beneficiari „necunoscuţi" cu două conturi la sediul din Frankfurt al JP Morgan şi la Banca del Fucino. Vaticanul respinge însă acuzaţiile şi se declară „şocat" de anchetă. De remarcat că un alt director al Băncii Vaticanului este anchetat în cadrul aceleiaşi afaceri. Cei doi bancheri sunt suspectaţi că nu au respectat o normă dintr-o lege italiană din 2007, prin care se încearcă prevenirea spălării de bani. Poliţia financiară a pus, totodată, sechestru preventiv pe cele 23 de milioane de euro depozitate de Banca Vaticanului la altă instituţie de credit. Banca Vaticanului (sau Institutul de Opere Religioase - IOR) gestionează conturile ordinelor religioase şi ale asociaţiilor catolice. „Ipoteza anchetatorilor este că mai mulţi subiecţi cu reşedinţa fiscală în Italia utilizează IOR ca paravan pentru ascunderea unor delicte, precum frauda sau evaziunea fiscală", explică „La Repubblica". Doar prin unul din conturile administrate de IOR au circulat 180 de milioane de euro într-o perioadă de doi ani. Demisie forţată la cea mai mare bancă italiană Demisia forţată a directorului executiv UniCredit, Alessandro Profumo, "plutea" în aer de câteva zile bune, pe fondul unei puternice campanii de critici venind în special de pe scena politică italiană. Ele au fost declanşate de ştirile privind preluarea, de către Libia, a 7,5 procente din UniCredit, cu sprijinul lui Profumo. Banca Centrală a Libiei controlează în momentul de faţă aproape 5% din acţiunile UniCredit. Un alt fond controlat de Tripoli, Autoritatea pentru Investiţii din Libia, a achiziţionat şi el 2,1% în urmă cu numai două luni. Demisia a fost oficializată după semnarea unui acord cu banca ce prevede că bancherul va primi în compensaţie circa 40 de milioane de euro şi încă 4 milioane de euro în fiecare an. Profumo, care a condus Unisredit timp de 15 ani, a fost considerat pentru mult timp unul dintre cei mai influenţi bancheri ai Europei, ce a reuşit să transforme o bancă regională italiană într-un gigant european, cu active în valoare de peste 1.000 miliarde euro. Oficial, demisia sa e legată de deteriorarea treptată a relaţiei cu membrii boardului de conducere, în special cu unii colegi germani. Germanii îi reproşează că nu au fost informaţi de ultimele operaţiuni ale băncii cu instituţiile din Tripoli . În realitate, bancherul italian pierduse de mult timp sprijinul acţionariatului. S-a întâmplat chiar de la începutul crizei financiare, când banca pe care o conducea a fost forţată la o recapitalizare de 6,6 miliarde euro din cauza unui capital scăzut, cauzat de o politică de achiziţionarea a prea multe bănci în Europa. Sub conducerea lui Profumo, UniCredit a devenit o multinaţională prezentă în 22 de ţări. Cea mai puternică acoperire o are în Italia şi în Germania , după achiziţionarea HVB Group din München şi Capitalia din Roma. Cine este Tedeschi Gotti Tedeschi a fost numit în urmă cu un an director al Băncii Vaticanului, după ce a lucrat mai mulţi ani la banca spaniolă Santander . Este membru al mişcării religioase Opus Dei şi s-a exprimat de mai multe ori pentru nevoia de moralitate în finanţe. Este un susţinător fervent al Papei şi al enciclicei acestuia legate de finanţe, "Caritate în adevăr". Afaceri cu politicieni şi cu mafioţi Cercetările demarate de Procuratura din Roma, sechestrul pus pe cele 23 de milioane de euro şi audierile la care au fost chemaţi responsabilii Băncii Vaticanului reprezintă doar vârful aisbergului unei „jonglerii" mult mai complexe, scrie presa italiană, care abundă zilele acestea de relatări referitoare la scandalurile cu foarte mulţi bani în care IOR a fost implicat de-a lungul timpului. Zidurile Sfântului Scaun par să ascundă numeroase alte secrete financiare, unul dintre ele referindu-se la sumele intrate în conturile Vaticanului în cadrul colectei internaţionale numite „Obolul Sfântului Petru". Fostul bancher Roberto Calvi . In fiecare an, în ziua de 29 iunie, când se celebrează sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, Sfântul Scaun primeşte donaţii din toată lumea, a căror valoare poate ajunge la zeci de milioane de dolari sau de euro. Spre exemplu, în 2007, „obolul" a ajuns la 94,7 milioane de dolari. În cele mai multe dintre cazuri, nu sunt oferite explicaţii suficiente referitoare la modul în care aceşti bani sunt cheltuiţi ulterior. Vaticanul se mărgineşte să invoce vagi „acţiuni caritabile" şi „ajutorarea unor dioceze mai sărace". Un faliment răsunător Primul scandal de anvergură în care a fost amestecat IOR a vizat prăbuşirea, în 1982, a Băncii Ambroziene din Milano (una dintre cele mai mari instituţii financiare private din Italia), al cărei acţionar majoritar a fost, între 1946 şi 1971, tocmai Banca Vaticanului. Preşedintele băncii milaneze, Roberto Calvi, alături de bancherul sicilian Michele Sindona şi directorul de atunci al IOR, monseniorul Paul Marcinkus, au fost implicaţi în operaţiuni de spălare de bani. Despre Calvi şi Sindona au fost făcute inclusiv filme documentare, după ce primul a fost găsit spânzurat sub un pod londonez, iar al doilea a fost otrăvit cu cianură într-o închisoare de maximă securitate. Ancheta a scos la iveală conexiuni între Banca Ambroziană, misterioasa lojă masonică P2 şi membri ai Cosei Nostra. Ceva mai recent, respectiv în primăvara acestui an, numele IOR a fost legat şi de „Dosarul Anemone", un scandal cu fraude şi deturnare de fonduri în care au fost implicate nume sonore ale scenei social-politice italiene, precum Angelo Balducci. Fost preşedinte al Consiliului Superior al Lucrărilor Publice, totodată deţinător al unui cont la IOR, a fost arestat pentru corupţie.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 839, Ultimul acces: 2026-08-14 19:22:58

Timp total: 0.04s...

[]:1