LC: De ce le place catolicilor de Einstein? - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

LC: De ce le place catolicilor de Einstein?

[2010-05-05]
'Trebuie de asemenea să fie conștienți de un simplu fapt istoric care este rareori cuprins în cărți: fără creștinism nici nu ar exista știința. Ce anume din creștinism, și, în particular, din scolastica medievală, a pregătit drumul pentru Newton și Einstein? În primul rând, credința că universul este rațional. A fost creat, la urma urmelor, prin Cuvânt, Logosul divin, care este înțelepciunea însăși. Când citim relatările păgâne despre originea lumii, nu găsim altceva decât haos... În al doilea rând, filozofii catolici ai Evului Mediu au formulat o metafizică realistă fără de care știința este imposibilă. Catolicii cred în realitatea materiei; lumea fizică nu este un simplu voal de iluzii, așa cum susțin unele religii estice, ci o ordine a existenței ce are demnitatea și legile ei. Tocmai din acest motiv știința budistă nu poate exista. În al treilea rând, creștinii cred că istoria este liniară, și nu ciclică, așa cum susțin religiile estice. Numai un univers cu un început, mijloc și sfârșit este primitor pentru procesele fizice ireversibile asemenea celei de-a doua legi a termodinamicii. Lucrările lui Newton și Einstein ar fi fost imposibile fără această simplă premisă'.
Unul dintre motivele pentru care adesea știința și dogma catolică sunt văzute ca antagonice este cazul lui Galileo. 'Marea ironie a problemei Galileo este că până când acesta a dus în mod forțat problema în domeniul teologic, Biserica a fost un arbitru binevoitor pentru noua astronomie care a apărut în secolul al XVI-lea. În 1543, Nicolaus Copernic, preot polonez și catolic convins, a publicat cartea sa epocală care susținea modelul heliocentric la îndemnul a doi prelați catolici, dedicând-o Papei Paul al III-lea, care a primit-o cordial. Dacă chestiunea ar fi rămas pur științifică, autoritățile bisericești ar fi ridicat din umeri. Greșeala lui Galileo a fost insistența de a purta dezbaterea în termeni teologici. Galileo a spus Bisericii: fie susțineți modelul heliocentric ca un adevăr (chiar dacă nu dovedit) fie îl condamnați. El a refuzat compromisul rațional oferit de Cardinalul Bellarmine: ești binevenit să susții modelul copernician ca o ipoteză; poți chiar să afirmi că este superior vechiului model ptolemeic; dar nu ne spune să reinterpretăm Scriptura până când nu ai vreo dovadă'.
'A-l pune pe Dumnezeu în 'golurile' neexplicate de știință a fost întotdeauna o greșeală, deoarece, în cele din urmă, știința le umple cu explicații materiale. O luminată viziune catolică asupra științei trebuie să fie ancorată în afirmația că lui Dumnezeu îi place să lucreze prin cauze secundare. Dumnezeu dă un foarte mare grad de cauzalitate creației sale, și trebuie să ne umplem de venerație pe măsură ce știința explică din ce în ce mai mult din ea. În același timp, trebuie să le reamintim celor dispuși să ne asculte că universul nu se va explica niciodată pe deplin pe sine. Cosmologia modernă va ajunge la maturitate deplină doar atunci când va accepta acest lucru'.
Legături:
Articolul integral

Sursa: www.Catholica.ro


Contor Accesări: 960, Ultimul acces: 2026-08-13 08:47:48