Cartea neagra a crestinofobiei (I)

Acasă > Ştiri > Arhivă Ştiri

Timp stanga: 0,48s...

Ştiri şi Evenimente

Cartea neagră a creştinofobiei (I)

[2010-03-13]

În volum, Rene Guitton scrie: "Şi evreii şi musulmanii sunt persecutaţi, însă recunoaşterea suferinţelor lor nu poate să aibă loc cu preţul negării suferinţelor creştinilor. Oare există victime bune şi victime rele, victime despre care trebuie să se vorbească şi altele faţă de care trebuie să se tacă? Tăcerea noastră aminteşte alte tăceri de sinistră amintire, şi în circa două sau trei decenii va provoca probabil noi apeluri ruşinate la căinţă şi declaraţii de regret pentru că nu s-a voit să se evidenţieze un adevăr care trebuia să fie făcut cunoscut tuturor". Autorul francez a fost intervievat de Zenit, textul fiind tradus de pr. Mihai Pătraşcu şi publicat pe ITRC.ro. Îl reluăm în două părţi.
- Chiar dacă acest al treilea mileniu se prezintă ca începutul erei drepturilor umane, este clar că creştinii din lume sunt încă puternic persecutaţi. Puteţi să ne spuneţi în ce ţară se întâmplă şi de ce?
- Trebuie să se facă deosebire între ţări în care este persecuţie fără violenţă fizică şi ţări unde au loc ucideri şi măceluri. De exemplu, în Turcia, menţionarea religiei pe cartea de identitate este obligatorie (ca şi în Indonezia sau în Egipt). Însă mărturisirea credinţei creştine în aceste ţări cu majoritate musulmană creează foarte multe probleme de discriminare, inclusiv ocupaţia, aşa încât creştinii, de fapt, sunt consideraţi ca nişte cetăţeni de clasa a doua.
Situaţia creştinilor este foarte rea şi în Teritoriile palestiniene, unde creştinii indigeni, născuţi în ţara unde s-a născut Isus, riscă să dispară. În această parte a lumii creştinii sunt obiect al presiunilor, al intimidărilor şi al ameninţărilor, până acolo încât unii fundamentalişti cred de acum că Orientul trebuie să fie musulman, iar Occidentul creştin. Creştinii din Palestina sunt constrânşi să părăsească ţara lui Cristos, să se refugieze în Occident.
În Egipt, persecuţia este şi mai violentă. Ţara îi găzduieşte pe Fraţii Musulmani, care sunt organizaţia fundamentalistă precedentă lui Al Qaeda. Fraţii Musulmani sunt extremiştii islamici din Egipt. Poziţiile lor şi actele lor de violenţă au fost pe larg demonstrate de Gamal Abdel Nasser în anii `50. Ei se află în spatele asasinării preşedintelui Anwar El Sadat, şi în aceşti ultimi ani au dobândit o importanţă semnificativă în politică prin alegeri. Pentru acest motiv, guvernul egiptean are dificultăţi de a înfrunta facţiunile extremiste. Această atitudine complăcută a guvernului riscă să încurajeze persoanele să comită acte violente împotriva creştinilor egipteni.
Şi în realitate, actele de violenţă împotriva creştinilor egipteni sunt frecvente. Poliţia, care este compusă din musulmani, nu intervine în mod corespunzător şi guvernul nu ia măsuri reale pentru a întrerupe procesul de discriminare a creştinilor. Astfel, se întâmplă că creştinii sunt persecutaţi şi ucişi, femeile creştine trebuie să poarte vălul islamic pentru a fi liniştite, atunci când nu sunt constrânse să se căsătorească cu musulmani etc. În Irak, creştinii irakieni care se bucurau de o anumită protecţie acum sunt masacraţi în fiecare zi, iar forţele de securitate care nu intervin. Această ţară este în plină urgenţă, însă apărarea creştinilor din Nord este considerată o problemă secundară. Creştinii sunt persecutaţi, răpiţi, ucişi. Proiectul este clar, vor să-i alunge din Orient, deoarece reprezintă, în ochii extremiştilor, aliaţii Americii creştine care a făcut "cruciada" în Irak.
Scenariul extremiştilor este întotdeauna acelaşi, un Orient musulman şi un Occident creştin. În mod asemănător, în Pakistan, unde o lege recentă împotriva "blasfemiei", autorizează orice încălcare a drepturilor umane. În Algeria motivaţiile fundamentaliştilor sunt asemănătoare cu acelea din Egipt. Guvernul se adresează extremiştilor islamici în contextul politicii de reconciliere naţională după războiul civil care a lovit ţara între 1993 şi 2000. Şi numai ca să linguşească partidele extremiste guvernul nu reacţionează la persecuţiile anticreştine şi merge chiar mai departe. În anul 2006 a fost dată o lege împotriva prozelitismului, care permite tribunalelor să practice orice exces de nedreptate. Chiar dacă în această ţară măcelurile de creştini pentru moment au încetat.
În Africa sub-sahariană, Nigeria este în mod constant pe prima pagină datorită masacrelor împotriva creştinilor. Au fost biserici arse în timp ce credincioşii erau adunaţi pentru Liturghie. Şi în sudul Sudanului au loc crime împotriva creştinilor. Scopul cărţii mele nu este acela de a permite apariţia islamofobiei, ci de a apăra drepturile umane împotriva terorismului de orice origine. În India creştinii sunt persecutaţi de hinduiştii fundamentalişti. Sute de creştini au fost ucişi în statul indian Orissa, iar intervenţia autorităţilor a fost slabă şi neadecvată. În Sri Lanka, budiştii îi masacrează pe creştini.
Este o realitate de fapt că, de la 11 septembrie 2001, a existat o creştere a actelor anticreştine în lume. Extremiştii, fundamentalişti de orice provenienţă, au fost încurajaţi de ceea ce au văzut ca o victorie împotriva Occidentului, şi pentru aceasta s-au simţit liberi să facă presiuni asupra guvernelor lor pentru ca să nu intervină şi să lase ca masacrul şi persecuţia minorităţilor creştine să continue.
- Ţările cu majoritate musulmană, fostele regimuri comuniste, fundamentalismul de alte religii, noile regimuri autoritare... toţi îi persecută pe creştini. De ce?
- Desigur asasinatele şi masacrele împotriva creştinilor sunt evenimente inacceptabile. Motivaţiile anticreştinilor sunt un teren fertil unde se răspândesc idei false şi periculoase, mai ales aceea de a crea un Orient musulman şi un Occident creştin. De fapt, se uită că creştinismul s-a născut în Orient şi creştinii din Orient s-au născut în acele ţări în care creştinismul a precedat islamul cu şapte secole. Creştinofobia se naşte din prejudecăţi bazate pe necunoaştere şi duce la persecuţii şi masacre. Pentru a contrasta aceste tendinţe extreme trebuie alimentate educaţia şi dialogul şi trebuie să se folosească presiunea economică pentru a pune capăt violenţei şi discriminării.
(Sursa: vedeţi aici)

Sursa: www.Catholica.ro

Contor Accesări: 900, Ultimul acces: 2026-04-28 00:14:19

Timp total: 0,48s...

[]:1