Munca pastorală în România se confruntă cu noi provocări[2010-02-13]În ziua de vineri, 12 februarie 2010, Papa Benedict al XVI-lea i-a primit în audiență pe Episcopii romano și greco-catolici din România și Republica Moldova. Din partea episcopatului prezent, i-a adresat Pontifului un cuvânt de salut IPS Ioan Robu, Arhiepiscop Mitropolit de București. Împreună cu credincioșii noștri am ieșit de sub regimul comunist acum mai bine de douăzeci de ani, a amintit IPS Robu, și, în această perioadă de timp, imaginea țării noastre s-a schimbat simțitor. Într-un mod nu mai puțin relevant s-a modificat profund și situația Bisericilor noastre. În România unitatea eclezială catolică, deși e într-o condiție minoritară, exprimă într-un mod atât de elocvent caracterele comuniunii universale din care face parte: pluralitatea de rituri (bizantin, latin, armean) se unește de fapt cu pluralitatea limbilor utilizate de diferitele comunități în celebrările liturgice (română, maghiară, germană, ucraineană, slovacă, poloneză).Arhiepiscopul de București a subliniat câteva dintre problemele cu care se confruntă societatea din țara noastră: numărul familiilor marcate de separări și divorțuri este foarte ridicat materialismul a dus la considerarea avortului drept metodă de planificare a nașterilor mizeria a dus la apariția fenomenului abandonării copiilor. Pentru a face față urgențelor de acest fel se dezvoltă tot mai mult pastorația tinerilor și a familiilor, și s-a intensificat serviciul social al Caritas. Comunitatea catolică, în contextul libertății redobândite, a căutat să ofere orizonturi ideale noi, însă munca pastorală este dificilă, deoarece ne confruntăm cu experiențe noi, pe care nu le-am întâmpinat până acum sau pentru care încă nu s-a aflat un răspuns adecvat. Înalt Preasfinția Sa a menționat și unele dintre problemele cu care se confruntă Biserica Catolică din România. Cu toată colaborarea cu Biserica Ortodoxă Română la nivel social, în domeniul spiritual, dar și în sectorul academic, dialogul cu BOR se desfășoară foarte lent și încă nu a reușit să rezolve problema restituirii edificiilor sacre confiscate de către guvern de la Biserica Greco-Catolică în 1948. Convingerea noastră este aceea că aceleași lăcașe de cult ar putea fi foarte bine utilizate de greco-catolici și de ortodocși prin celebrări desfășurate de comun acord în momente diferite. Așa încât ne preocupă și mai mult în unele cazuri să asistăm neputincioși la demolarea edificiilor sacre care au aparținut cândva Bisericii Unite. De asemenea, este un motiv de îngrijorare, împărtășit de prelați și de credincioșii de toate riturile, atitudinea asumată de autoritățile politice față de Catedrala Sf. Iosif, monument istoric și arhitectonic, de importanță națională și internațională, a orașului București. Cererile noastre, prezentate Președintelui Republicii și Guvernului, au fost ignorate și ceea ce am putea defini un `ecomonstru` crește tot mai mult alături de clădirea sacră și istorică. O altă problemă gravă, care marchează în momentul de față viața întregii țări, este migrația masivă a românilor în alte regiuni ale Uniunii Europene în căutarea unui loc de muncă. În multe sate comunitățile au văzut cum în mod progresiv dispare generația adultă, cum multe familii s-au dezmembrat, cum copiii sunt încredințați bătrânilor sau altor rude. Problema are implicații directe și profunde asupra acțiunii pastorale a Bisericii, atât în țară cât și în străinătate. De fapt, în țările de adopție, au apărut vaste comunități românești, pentru care a trebuit să ne îngrijim să trimitem preoți din România în acord cu Episcopii locului. În încheiere, IPS Ioan Robu i-a adresat Sfântului Părinte invitația de a face un pelerinaj pastoral în țara noastră, pentru a întări mărturia pe care credincioșii greco-catolici și romano-catolici o aduc în această țară, și pentru a întâlni întregul popor român și a oferi Bisericilor îmbrățișarea păcii, în caritate, din partea Bisericii pe care o conduceți. Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 1116, Ultimul acces: 2026-04-27 18:19:33
|
Timp total: 0,43s...
[]:1