"Versetele satanice", o carte pe care nu trebuie sa o ai in biblioteca - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

"Versetele satanice", o carte pe care nu trebuie să o ai în bibliotecă

[2010-02-06]
Ana-Maria Lazăr
Salman Rushdie a acordat un autograf redacției ziarului Adevărul Murat Yusuf, șeful cultului musulman din România a cerut reprezentanților celorlalte cultele și și religii sprijin în momentul lansării în limba română a cărții cunoscutului autor britanic de origine indiană, Salman Rushdie, deoarece a considerat acest lucru un atac la adresa islamismului. Patriarhul Daniel a condamnat public editarea în limba română a cărții, considerând că "lezeză valorile spirituale și simbolurile religioase". Însă nu este pentru prima dată când suportul dintre reprezentanții celor două religii se manifestă public. În momentul în care s-a propus scoaterea icoanelor din școli, Murat Yusuf a sprijinit moral Biserica Ortodoxă Română.
Salman Rushdie este un celebru autor britanic de origine indiană , distins cu peste 20 de premii pentru operele sale. Celebritatea însă nu a venit doar din lumea literară. Lumea musulmană s-a simțit profund ofensată de publicarea cărții sale "Versetele satanice", considerată blasfemitoare la adresa profetului Mahomed. Cartea a fost interzisă în mai multe țări musulmane și a fost arsă în piețe publice. Nici traducătorii cărții nu au scăpat de furia extremiștilor musulmani. La câteva luni de la lansare, ayatollahul Ruhollah Khomeini, liderul spiritual al Iranului, a emis o fatwa - condamnare la moarte - la adresa lui Salman Rushdie. Recompensa pentru capul lui Rushdie a ajuns în momentul de față la 2,8 milioane de dolari.
Romanul "Versetele satanice" a fost tradus și în limba româna în 2007, moment în care reprezentanții cultului musulman din România și Patriarhia Română au fraternizat. Patriarhul Daniel a lansat un comunicat de presă la momentul respectiv, condamnând editarea în limba română a cărții. Acesta este de părere că valorile spirituale și simbolurile religioase trebuie protejate, indiferent de religie.
Comentariile din lumea virtuală nu au fost tocmai favorabile deciziei Patriarhului. Multe voci, mai mult sau mai puțin anonime, susțin că această condamnare de către Patriarhie lezează însuși democrația și că ar trebui făcută diferența între condamnarea conținutului unei cărți și condamnarea editării unei cărți. Astfel, musulmanii sunt îndreptățiți să se simtă jigniți de scriitura lui Salman Rushdie, însă editura Polirom, cea care a editat cartea, trebuie absolvită de orice vină. Poetul Mircea Dinescu a considerat chiar că Patriarhia fraternizează cu extremiștii musulmani.
Rushdie, prezent în România în decembrie 2009 la Târgul de carte Gaudeamus, s-a arătat deranjat de faptul că încă mai este întrebat de jurnaliști despre condamnarea la moarte emisă de ayatollahul iranian. Autorul a subliniat, într-un interviu acordat ziarului „Adevărul”, că tinerii citesc „Versetele satanice” pentru că este o carte bună, nu pentru că a beneficiat de publicitatea oferită în mof gratuit de lumea musulmană. Doar în cadrul Târgului de carte Gaudeamus editura Polirom a vândut 2.200 de exemplare din cartea lui Rushdie și alte 2.200 din „Seducătoare din Florența” – carte lansată în cadrul târgului.
“Romanul a atras cititori neavizați. L-au luat pentru că l-au văzut la știri. Dar mă bucur că acum, după 20 de ani, oamenii se mai apucă să-l citească numai pentru că îi interesează literatura, ci nu pentru că a stârnit un mare scandal.Când conferențiez în universități, observ că studenții nu mai țin minte incidentele de atunci”, a declarat Salman Rushdie pentru “Adevărul”.
Reacția Cultului Musulman din România
Muftiul Murat Yusuf (foto) este de părere că lansarea în limba română a cărții este un atac la adresa religiei musulman pentru că s-a făcut într-o zi de sărbătoare, Kurban Bairam. Sărbătoarea Sacrificiului este celebrată prin sacrificarea unui berbec sau a unei camile, în amintirea gestului lui Ibrahim (Abraham) de a-și sacrifica fiul, pe Ismail, pentru a-și dovedi credința față de Allah, gest oprit de Allah prin trimiterea unui berbec, care a fost sacrificat în locul fiului.
„Poporul român este unul conservator din punct de vedere cultural-religios, iar modelul musulman din Dobrogea, format cu peste două secole în urmă, este unic în lume. Relațiile dintre musulmani și persoanele ce aparțin altor religii sunt excelente. Acesta este motivul pentru care, în momente dificile se cere și se oferă sprijin, chiar și de la evrei”, ne-a declarat Murat Yusuf.
„În momentul în care s-a propus scoaterea simbolurilor religioase din școli noi am condamnat acest lucru, deși era vorba despre icoane ortodoxe”, a mai spus liderul spiritual al cultului musulman din România.
“Peste tot în România se poate auzi că legăturile dintre creștinii și musulmanii din Dobrogea sunt foarte bune, sunt un exemplu pozitiv. Exact așa ne-au spus și cei intervievați de noi. Dar, dacă se cer exemple concrete, precum câte familii mixte sunt în localitate sau cât timp petrec împreună, răspunsul este clar „sigur că sunt multe familii mixte, dar la noi în localitate nu prea se obișnuiește” (Axeit Omer, Cobadin) sau „ne înțelegem foarte bine, dar eu n-am nici o prietenă turcoaic㔠(Irina Radu, Medgidia), potrivit lucrării “Relații interetnice dintre creștinii ortodocși și musulmani în Dobrogea”, de Maria Bara.
Regimul comunist a dus la început o politică anti-islamică, interzicând, practic, educația musulmană în școli, însă acest lucru nu a dus la conflicte cum a fost cazul Bulgariei vecine. În anii ‘60 ai secolului al XX-lea, s-a luat hotărârea stabilizării romilor (inclusiv a celor musulmani) în diferinte așezări. În anii ’80, România a cunoscut, însă, o destindere a politicii minoritare în ceea ce privește populația musulmană, lucru care a condus într-un final la relații extrem de cordiale între cele două religii.
Despre Salman Rushdie, Murat Yusuf consideră că este un autor deja uitat, motivând că abia acum sunt traduse cărțile sale în limba română (cartea „Versetele satanice” a fost lansată în 1988).

Sursa: www.Culte.ro


Contor Accesări: 1344, Ultimul acces: 2026-04-27 12:52:10