SINTEZE BIBLICE MAJORI-TRIM. 4 – 2009 - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Știri și Evenimente

SINTEZE BIBLICE MAJORI-TRIM. 4 – 2009

[2009-12-25]
CARTEA NUMERI – UN POPOR CĂLĂTOR

PROLOG
Cartea NUMERI este cartea unui călător popor
Către o precisă țintă: moștenirea țării lor,
Cum suna făgăduința spusă cu mult timp ’nainte
Lui Avraam, de Domnul nostru, ca în Canaan să intre.

1. Pentru-nvățătura noastră au fost scrise cu-amănunte
Biruințele-obținute, dar și-nfrângerile crunte
Ale celor din vechime. Noi, de ce parte vom fi?
Ce istorie vom scrie? Cărui domn îi vom sluji?

Ca să-L reprezinte bine-n fața celorlalte neamuri,
Dumnezeu organizează tabăra pe multe planuri;
Ordine și reverență, fiecare l-al său steag,
Iar Hristos în centrul vieții și pe-al taberei lor prag.

Cât despre leviți, chemarea specială la slujire
Zilnic trebuia-nsoțită de-ascultare și sfințire.
Ca Nadab și-Abihu, nimeni să n-aducă foc străin!
Cine-amestecă ce-i sacru cu profanul, nu-i creștin!

2. Israel era-n pericol prin pustia arzătoare;
În boli de orice natură se cerea o izolare,
Pentru ca în sănătate să rămână astfel toți
Și în Canaan să intre pe ale credinței porți.

Azi, să izolăm păcatul, dar nu și pe păcătos!
Pe el să-l iubim fierbinte, întorcându-l la Hristos.
În familie s-aducem flori, nu apa geloziei,
Iar celor din jur, mireasmă din parfumul veșniciei.

3. Să privim atent acuma Sanctuarul din pustie:
El avea în centru-altarul arderii de tot, ce mie
Mi-amintește de Golgota și de jertfa lui Isus,
Care m-a salvat din moarte și spre ceruri m-a condus.

Chivotul cu Legea sfântă, slava tainică, Shekinah,
Simbol al comuniunii cu Cel ce e-n veci Lumina,
Sfeșnicul și untdelemnul – Biblia și Duhul Sfânt
Ni-L arată clar pe Domnu-n mijlocul nostru umblând.

Vreau să fiu „pom al vegherii”, ca migdalul ce-nflorește
Primu-n orice primăvară și la viață ne trezește.

Nu vreau ca să fiu un „Uza”, ci levitul consacrat,
Ce-n „pustia” lumii de-astăzi e-n sfințenie-nveșmântat.

4. Înainte de plecare din Sinai, în stil aparte
Israel sărbătorește primul Paște-n libertate.
Fără sânge nu-i iertare! Tu, pe ușiorii vieții,
Ai însemnul jertfei Sale, cum au azi toți „înțelepții?”

Precum Dumnezeu, pe vremuri, le era Conducător,
Și pe noi azi ne conduce-n stâlp de foc și stâlp de nor!
Cine-aude glas de trâmbiți, să pornească-n drum spre Casă…
Doamne, fi-ne Călăuză spre a veșniciei oază!

5. Ah, dar ce glas se aude?… Tot poporu-n gura mare
Strigă, cârcotind că-i merge rău, că n-au mâncare…
Presiune din afară, în familie – răutate…
Cum să facă față Moise și celor zece iscoade?

Doar prin rugă el rezistă, și acceptă sfaturi bune,
Dar poporul tot decade și-n pustie va apune.
La hotar de Canaan, azi, și pe tine te întreb:
Murmuri… sau duci Vestea bună? Ești Iosua? Ești Caleb?

6. În pustia-acestei Terre oare și noi stăm pe loc
Și râvnim dup㠄Egiptul” cu-al păcatului său joc?
Ești „israelit” sau poate ești străin venit din lume…
Jertfa de recunoștință la-nchinare să ne-adune!

Când păcatul fără voie la cădere ne conduce,
Jertfa ispășirii noastre e Hristos ’nălțat pe cruce.
Ciucurii cu fir albastru azi în minte să-i purtăm
Și-n sfințenie deplină Lui, doar Lui să ne-nchinăm!

7. Să nu murmuri niciodată! Nu cârti, nu pizmui!
Dumnezeu, numai toiagul lui Aaron îl va-nflori!
De cârtești, lepra Mariei va descoperi curând
Că invidia, trufia fac din tine un înfrânt!

Porți și tu ură mascată față de cei ce conduc?
Ca și Core, vrei putere și lucrezi cu vicleșug?
Pocăiește-te, căci altfel iar pământul va-nghiți
Pe cei răzvrătiți și mândri, din cap până-n temelii!

8. Cum în univers există ordine și armonie,
Și-n biserică vrea Domnul oglindiri de cer să fie!
El împarte darurile, cheam㠄preoți și leviți”.
Voi I-aduceți Lui onoare, semenilor când slujiți!

Vrei o funcție înaltă? Nu uita, că Dumnezeu
Este Cel ce stabilește în lucrare locul tău!
„Puneți-Mă la-ncercare” – zice El despre zecime.
Veți vedea cum voi trimite binecuvântări mulțime!

9. Domnul a făcut să sece apa în pustia Țin
Și-uneori în viața noastră, ca să vadă: Îl iubim?
„Stâncii-acesteia vorbește-i” – Moise-aude vocea Sa,
Dar de două ori lovește, stricând simbolistica.

Din popor, toți cârtitorii, ca pedeapsă, sunt mușcați
De „șarpele-eu” și-acolo, de mii de șerpi înfocați.
Scapă doar aceia care în credință-n sus privesc
La „șarpele de aramă”, semn al Prințului ceresc.

10. Pagini de istorie tristă singur și-a scris Balaam.
Morbul banului, onoarei înving dragostea de neam,
De Hristos îl depărtează și-l duc în idolatrie,
Deși vede-n viziune Steaua cea din veșnicie.

Ești cuprins de lăcomie? Vrei o „vie-a lui Nabot”?
Vrei treizeci de-arginți, ca Iuda, sau câștig fără efort?
Unde este Domnu-n lista de priorități pe azi?
Dacă nu e El în centru, poți la orice pas să cazi!

11. Israel se alipise-n totul de Baal-Peor.
Tot mai jos lăsase garda și păcatu-njositor
Al adulterului fizic și spiritual îi prinde
În al morții joc teribil pentru suflet, trup și minte.

Două’șpatru mii de oameni au murit loviți atunci…
Tu să nu te joci cu focul, dacă vrei om sfânt s-ajungi!
Să nu fii ca Zimri, care se-njosește-n adulter,
Când poporu-n plâns așteaptă har și mângâieri din cer!

12. Generația a doua-i la hotar de Canaan.
Țara este împărțită după-un echitabil plan.
Domnul pe Iosua-alege, după Moise, succesor;
Cu putere l-învestește-n fața-ntregului popor.

Moise, ultimile sfaturi dă acestei generații,
Spre-a rămâne lângă Domnu-n viitoarele ocazii.
Ce valori transmitem astăzi celor ce ne vor urma?
În cuvânt, în fapte-n viață, este „da” al nostru, „da”?

13. O cetate de scăpare Dumnezeu a hotărât,
Pentru toți aceia care pe vreun om au omorât,
Din greșeală!!! Dar adesea eu pot omorî cu vorba…
Unde fug, pătat de sânge spre-a scăpa de-a urii cobra?!

Oh, balaurul cel mare ne-ar răpune zi de zi,
Însă scut și apărare noi în Domnul vom găsi.
Dar condiția e-aceeași: să rămânem în cetate!
Numai Domnul, de urgie, vrea și poate să ne scape.

EPILOG
Moise doar privește țara; după ea oftează greu…
Moare, dar Hrist l-înviază și-l ia-n cer, ca scump trofeu.
Doamne, azi, când Canaanul cel etern e la un pas,
Vino mai curând și ia-ne-n veșnicia Ta, acas’!

AMIN
Magdalena Toma, 17 decembrie 2009

Sursa: www.InterCer.net


Contor Accesări: 1552, Ultimul acces: 2026-07-28 16:19:06