Biserica cu spatele la zid[2009-09-28]Cristian UNTEANU La ceva tot e bun faimosul raport al Cotroceniului privind legalizarea prostitutiei si a consumului de drogurilimpede, cu un curaj nebun, cat de scarbavnic circ au facut politicienii nostri in ultimii 20 de ani in raport cu o valoare esentiala a neamului, adica ceea ce este prezentat drept spiritul sau profund crestin. Macar acum, definitiv, ne-am lamurit cat de mult adevar era in pelerinajele la toate praznicele, moastele, sfintirile, parastasele unde pupatul de icoane si facutul de cruci, cat de multe se poate, constituia regula absoluta. In prezenta echipelor de televiziune. Macar acum stim cum sta treaba. Tot e bine.Asta daca, in afara unui destul de nevinovat comunicat de presa, mai-marii Bisericii Ortodoxe Romane, una dintre institutiile de refugiu care se afla constant pe primele locuri in topul sondajelor privind sentimentele populatiei, vor dori sa faca si altceva. Daca nu, asa cum este previzibil ca se va intampla, Biserica risca sa alunece pe panta rapid descendenta a armatei domnului Stanisoara. De ce e previzibila lipsa de reactie? Pur si simplu pentru ca, in previziunea situatiei actuale, au iesit pe piata cateva dintre dosarele de colaborare cu Securitatea ale unora dintre prelatii cu functii destul de importante in Sinod. Nu au fost scoase toate dosarele, s-a aratat doar varful cozii pisicii, dar pare sa fi fost absolut indestul pentru a bloca orice veleitati de revolta prezente si viitoare. Asa ca, mai mult retoric, alta solutie nu mai au decat de a-si exprima speranta ca politicienii buni crestini nu vor vota in favoarea celor doua idei transformate in initiative legislative.Problema insa nici macar nu este asta. Teribil mi se pare ca, brutal, se desira totodata si batista pusa pana acum pe tambal: biserica a fost cultivata pur retoric si la nivelul simbolisticii, proprie civilizatiei media, tratata pragmatic de politicienii din toate partidele drept un factor tocmai bun de implicat pentru influentat voturile. Atata tot si nimic mai mult. Restul e o apa de ploaie murdarita si aia dupa ce a trecut prin canalele imputite ale culturii contemporane a clasei noastre politice neo-fanariote. Macar, daca asa stau lucrurile, daca ar mai exista o minima decenta, Biserica ar trebui lasata in pace sa faca ce poate, cat poate si cat stie, fara a mai fi implicata in circul politic. Dar nu va fi asa pentru ca fiecare dintre candidatii la fotoliul prezidential isi va scoate la bataie, foarte curand, propriile echipe de 'calugari Vasile'. Nu-si pot permite sa piarda vocea inca influenta a Bisericii in general, dar in special a prelatilor la nivel judetean si local, acolo unde politizarea este in floare si de unde se asteapta 'mesajele tovarasesti de sustinere'.Sper ca nu va faceti iluzii ca ele nu vor veni. Trebuie sa vina, sunt deja comandate si gata de difuzat. Nimanui, nici macar credinciosilor practicanti, nu le mai este lasata macar posibilitatea dulcei ignorante pe care o afisau in speranta ca, dincolo de realitatea eternei si fascinantei Romanii, ar mai putea exista cateva valori in fata careia bizonul politic sa-si moaie genunchii. Nu, nu exista. Dimpotriva, Biserica este pusa acum cu spatele la zid si, odata cu ea, cei pentru care ea reprezinta o componenta esentiala a spiritualitatii romanesti.Evident, traim intr-un stat in care, iata dovada, functioneaza perfect separarea spatiului religios de cel laic. Intrebarea nu este asta, ci care sunt costurile pe termen lung ale decredibilizarii Bisericii si mesajului sau. Se mai adauga o linie in plus la indicatorul de haos, iar cetatenii Romaniei, oricum votanti pierzatori ai jocurilor de ieri si de maine , sunt pusi in fata unei noi dileme: pe cine sa mai creada? Macar sa fie chemati la vot inaintea primei predici pastorale in care se vor regasi argumente in favoarea sustinerii celor doua proiecte. Caci, nu-i asa, drumul spre iad este pavat cu cele mai bune intentii. Sursa: www.Culte.ro Contor Accesări: 735, Ultimul acces: 2026-08-02 11:08:47
|
Timp total: 0.03s...
[1]:1