Laszlo Tokes, persecutat cu ajutorul bisericii

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Laszlo Tokes, persecutat cu ajutorul bisericii

[2009-09-18]

Autor: Adrian Horincar

Autorităţile comuniste au încercat să scape de preotul reformat prin intermediul episcopului reformat Laszlo Papp. La jumătatea lunii septembrie 1989, episcopul reformat de Oradea a cerut Judecătoriei Timişoara evacuarea lui Laszlo Tokes din locuinţa de serviciu.

Preotul reformat Laszlo Tokes era în atenţia Securităţii de mai mulţi ani, din cauza activităţii sale naţionaliste şi, mai ales, datorită criticilor pe care clericul le aducea regimului comunist. Anul 1989 a însemnat pentru Laszlo Tokes o perioadă dificilă, în care a fost tracasat de autorităţi, cu largul concurs al unora dintre superiorii săi pe linie ecleziastică.

Decizia de mutare

Acţiunile împotriva preotului au început la scurt timp după ce, în februarie 1989, Tokes a trimis o scrisoare Uniunii Mondiale Reformate, în care îşi exprima mulţumirea faţă de acţiunile UMR în apărarea Bisericii Reformate din România şi critica planul de sistematizare a satelor, cerut de Ceauşescu.

Protopopul din Arad, Jozsef Kovacs, în subordinea căruia era parohia Timişoara, unde slujea Tokes, a început cercetarea disciplinară a acestuia şi l-a suspendat din funcţie, la 1 aprilie 1989. La sfârşitul aceleiaşi luni, episcopul reformat de Oradea, Laszlo Papp, ridică suspendarea lui Tokes, dar decide ca acesta să fie mutat în parohia Mineu, din judeţul Sălaj.

Laszlo Tokes a refuzat să se mute, sprijinit atât de prezbiteriul bisericii (consiliul parohial), cât şi de majoritatea credincioşilor. Au urmat, timp de trei luni, diverse şicane din partea superiorilor săi, care au blocat inclusiv conturile Bisericii Reformate din Timişoara .

Tactici de intimidare

La 24 iulie 1989, televiziunea maghiară a difuzat un interviu cu Laszlo Tokes, în care acesta a vorbit despre problemele pe care le are cu superiorii săi, dar a adresat şi critici la adresa regimului comunist din România. Securitatea nu a acţionat direct împotriva lui, la ordinul lui Ceauşescu, dictatorul nedorind să tensioneze relaţiile României cu Ungaria, care erau deja proaste. În schimb, episcopii reformaţi Laszlo Papp, de la Oradea, şi Gyula Nagy, de la Cluj, au trimis, la 14 august, o scrisoare tuturor preoţilor reformaţi din România, în care l-au declarat pe Tokes exclus atât din rândul preoţilor, cât şi din biserica reformată.

La 1 septembrie, Tokes a primit o scrisoare de la episcopul reformat de Oradea . „Vă punem încă o dată în vedere că în urma gravelor abateri săvârşite ca slujitor al bisericii noastre şi ca cetăţean al Republicii Socialiste România aţi fost revocat din oficiu din funcţia de preot supleant. În consecinţă vă somăm să eliberaţi locuinţa parohială din Timişoara până la data de 15 septembrie 1989. În caz contrar ne vom adresa organelor competente în vederea luării măsurilor legale corespunzătoare pentru ocuparea fără drept a unei locuinţe de serviciu”, scria superiorul preotului.

La 16 septembrie 1989, pentru că Tokes nu eliberase locuinţa, episcopul Laszlo Papp face o cerere către Judecătoria Timişoara, cerând evacuarea acestuia din casa parohială situată pe strada Timotei Cipariu nr. 1, în Timişoara . Procesul a durat până la 20 octombrie, dată la care Judecătoria a decis evacuarea preotului. Tokes a făcut recurs, atât în nume propriu, cât şi în cel al parohiei, dar, la 28 noiembrie 1989, Tribunalul Timiş i-a respins cererile.

Urmările acestor acţiuni sunt foarte cunoscute. Tentativele de evacuare forţată a lui Tokes au condus la solidarizarea credincioşilor în apărarea sa. În scurt timp, li s-au alăturat mulţi alţi cetăţeni ai Timişoarei, care au început să protesteze faţă de regim. La 16 decembrie, revolta a cuprins tot oraşul, iar la 22 decembrie 1989, după ce mişcările împotriva lui Nicolae Ceauşescu şi a PCR au cuprins întreaga ţară, regimul comunist a căzut.

Intimidare prin orice mijloace

Preotul Tokes a fost somat să evacueze locuinţa din Timişoara de către episcopul Laszlo Papp

Refuzul preotului Laszlo Tokes de a se supune la ordinul de mutare i-a afectat şi pe prietenii săi. Membrii prezbiteriului şi familiile lor au fost interogaţi, atât la locurile de muncă cât şi la sediul Securităţii Timişoara şi avertizaţi de pericolul la care se expun prin asocierea cu Tokes.

Îndepărtaţi sau ucişi

La 12 septembrie 1989, unul dintre prietenii lui Tokes, inginerul constructor Erno Ujvarossy, şeful lucrărilor de renovare al bisericii reformate, a dispărut de la domiciliu.

Cadavrul lui, care prezenta urme de violenţă, a fost găsit peste două zile în Pădurea Verde, lângă Timişoara . Funeraliile lui Ujvarossy s-au transformat într-un protest tăcut al comunităţii reformate din Timişoara , iar Laszlo Tokes, în predica sa de la înmormântare, a acuzat direct: „asasinii lui Erno Ujvarossy se ascund printre noi, în mulţime”.

Cei mai apropiaţi prieteni ai familiei Tokes au fost mutaţi din Timişoara , fiind detaşaţi în alte oraşe pe linie profesională. Zoltan Balaton şi Lajos Karoly Varga au fost trimişi la Cernavodă, Sandor Toth a ajuns în Bucureşti, iar Arpad Gazda a fost mutat în Lugoj.

Nici tatăl lui Tokes, dr. Istvan Tokes, care a încercat să-şi viziteze fiul la sfârşitul lunii octombrie, însoţit de o nepoată a preotului, nu a reuşit să-l vadă. Cei doi au fost reţinuţi în gara Timişoara şi apoi trimişi înapoi la Cluj.

Atacuri directe

În seara de 2 noiembrie 1989, în jurul orelor 20.30, patru indivizi mascaţi, cu cuţite în mînă, au pătruns în locuinţa lui Tokes.

Familia Tokes avea musafiri, o familie mai în vîrstă, care au sărit în ajutorul preotului, şi s-au apărat cu scaunele în mînă. În lupta de scurtă durată unul din atacatori a fost rănit, iar Laszlo Tokes a fost zgârîiat pe frunte cu cuţitul. Miliţienii care au venit să investigheze cazul, după retragerea atacatorilor, l-au acuzat pe preot de organizarea incidentului.

După zece zile, la 12 noiembrie, alţi atacatori s-au mulţumit să spargă geamurile locuinţei, după care au demarat în trombă.

Credincios regimului

Fostul episcop reformat de Oradea, Laszlo Papp era privit cu neîncredere de comunitatea maghiară. Pe site-ul organizaţiei maghiare pentru drepturile omului există publicaţii care vorbeau despre episcop în termeni deloc elogioşi. La data de 19 martie 1987, de exemplu, o publicaţie maghiară „de Transilvania” vorbea despre vizita episcopului Papp în .

Conform documentului citat, acesta ar fi fost trimis de regimul comunist pentru a convinge organizaţiile de emigranţi maghiari că situaţia conaţionalilor lor din România este foarte bună. Aceeaşi publicaţie vorbea şi de faptul că episcopul de Oradea, care era şi deputat în Marea Adunare Naţională, ar fi acţionat pentru suprimarea protestelor declanşate de o operaţiune a autorităţilor, care au transformat un mare număr de Biblii trimise în România din străinătate în hârtie igienică.

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 846, Ultimul acces: 2026-07-30 04:29:28

Timp total: 0.04s...

[]:1