"Iubeşte-l pe Domnul din toată inima, sufletul, mintea şi puterea ta"[2006-03-24]Evanghelia: Marcu 12,28-34În timpul acela, un cărturar s-a apropiat de Isus şi l-a întrebat: "Care este cea dintâi dintre toate poruncile?" Isus i-a răspuns: "Cea dintâi este aceasta: «Ascultă, Israele: Domnul Dumnezeul nostru este singurul Domn, să-l iubeşti pe Domnul Dumnezeul tău din toată inima ta, din tot sufletul tău, din tot cugetul tău şi din toată puterea ta». Iar a doua este aceasta: «Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi!» Altă poruncă mai mare decât acestea nu este". Cărturarul i-a zis: "Foarte bine, Învăţătorule. Ai spus adevărul zicând că Dumnezeu este unul, că nu este altul în afară de el şi că a-l iubi din toată inima, din tot cugetul, din tot sufletul şi din toată puterea, şi a iubi pe aproapele ca pe tine însuţi înseamnă mai mult decât toate arderile de tot şi decât toate jertfele". Văzând Isus că a dat un răspuns înţelept, i-a spus: "Nu eşti departe de împărăţia lui Dumnezeu". Şi nimeni nu mai îndrăznea să-i pună întrebări. Vechiul Testament: Osea 14,2-10 Aşa vorbeşte Domnul: "Întoarce-te, Israele, la Domnul Dumnezeul tău, căci te-ai prăbuşit din pricina fărădelegilor tale. Căutaţi cuvinte de căinţă şi întoarceţi-vă la Domnul şi spuneţi-i: «Iartă-ne toate nelegiuirile, primeşte o jertfă care-ţi place: în locul viţeilor îţi oferim ca jertfă cuvintele buzelor noastre. Pentru că asirienii nu pot să ne salveze, nu vom mai încăleca pe cai şi nu vom mai zice vreunui lucru făcut de mâinile noastre: Tu eşti Dumnezeul nostru, căci numai la tine găseşte milă cel orfan». Voi vindeca rănile căderii lor, îi voi iubi cu adevărat, căci mânia mea s-a abătut de la ei; voi fi ca roua pentru Israel, el va înflori ca un crin şi îşi va întinde rădăcinile ca pomii Libanului. Ramurile lui vor creşte, podoaba lui va fi ca aceea a măslinului şi mireasma lui ca aceea a pădurii Libanului. Se vor întoarce şi se vor aşeza la umbra mea; vor cultiva din nou grâul, vor face să rodească viile, iar vinul lor va avea renumele celui din Liban. Efraime, poţi tu să mă mai confunzi cu idolii? Eu sunt cel care te ascult şi am privirea îndreptată asupra ta, eu sunt ca un chiparos verde, de la mine provin roadele tale. Cine este atât de înţelept ca să înţeleagă lucrurile acestea? Cine este atât de priceput ca să le pătrundă? Drepte sunt căile Domnului, cei drepţi merg pe ele, iar cei păcătoşi se poticnesc şi cad". Meditaţie: Cum merg împreună iubirea şi ascultarea faţă de legea lui Dumnezeu? Fariseii se lăudau cu cunoaşterea legii şi a cerinţelor ritualice. Îşi petreceau viaţa studiind 613 percepte ale Vechiului Testament alături de numeroase comentarii rabinice. Ei l-au testat pe Isus să vadă dacă înţelegea corect legea, ca ei. Isus i-a uimit prin viziunea sa simplă asupra legii lui Dumnezeu. Ce ne cere Dumnezeu? Simplu: să iubim cum El ne iubeşte! Dumnezeu este iubire şi orice face El izvorăşte din iubirea Sa pentru noi. Dumnezeu ne-a iubit primul şi iubirea noastră pentru El este un răspuns la harul Său supraabundent şi la bunătatea Sa faţă de noi. Iubirea faţă de Dumnezeu este pe primul loc, apoi iubirea aproapelui, care este ferm fixată în prima. Cu cât cunoaştem mai mult iubirea şi adevărul lui Dumnezeu, cu atât mai mult iubim ce El iubeşte şi respingem ce este contrar voii Sale. Ce face să crească în noi iubirea pentru Dumnezeu şi pentru poruncile Sale? Credinţa în Dumnezeu şi speranţa în promisiunile Sale ne întăresc în iubirea ce i-o purtăm. Ele sunt esenţiale pentru o bună relaţie cu El, pentru a fi unit cu El. Cu cât îl cunoaştem mai mult pe Dumnezeu cu atât îl iubim mai mult şi cu cât îl iubim mai mult, cu atât mai mult credem şi sperăm promisiunilor Lui. Domnul, prin darul Duhului Sfânt, ne dă o libertate nouă de a iubi după cum iubeşte El. Permitem ca ceva să ne separe de iubirea lui Dumnezeu şi de bucuria de a-i servi pe ceilalţi cu inimă generoasă? Apostolul Paul spunea: speranţa nu înşeală pentru că iubirea lui Dumnezeu a fost revărsată în inimile noastre prin Duhul Sfânt care ne-a fost dat (Romani 5,5). Ştim noi că iubirea învinge totul? "Te iubim, Dumnezeul nostru; şi dorim să te iubim tot mai mult şi mai mult. Ajută-ne să te iubim atât de mult cât dorim şi cât ar trebui. Dă-ne iubirea, cel mai dulce dar dintre toate, ce nu cunoaşte duşman. Dă-ne în inimi iubire pură, născută din iubirea Ta pentru noi, pentru ca noi să îi putem iubi pe ceilalţi după cum ne-ai iubit Tu. Preaiubite Tată a lui Isus Cristos, din care izvorăşte toată iubirea, fă ca inimile noastre îngheţate de păcat să se aprindă pentru tine şi pentru ceilalţi la căldură focului divin. Aşa ajută-ne şi binecuvântează-ne în Fiul Tău." (Rugăciunea Sf. Anselm). Psalmul Ps 80,6c-8a.8bc-9.10-11ab.14 şi 17 (R.: cf. 11 şi 9a) R.: Eu sunt Domnul Dumnezeul tău: ascultă glasul meu. Am auzit un glas până atunci necunoscut: I-am îndepărtat povara de pe umeri şi am luat coşul din mâinile sale. În necazul tău ai strigat la mine şi eu te-am eliberat. R. Ţi-am răspuns din mijlocul furtunii şi te-am încercat la apele din Meriba. Ascultă, poporul meu, şi ia aminte, o, de m-ai asculta, Israele! R. Nici un Dumnezeu străin să nu fie în mijlocul tău, şi să nu slujeşti dumnezeilor străini. Căci eu sunt Domnul Dumnezeul tău, care te-am scos din ţara Egiptului. R. O, de m-ar asculta poporul meu, de-ar umbla Israel pe căile mele! L-aş hrăni cu cel mai bun grâu şi l-aş sătura cu mierea din stâncă. R. © 2006 Don Schwager Sursa: www.profamilia.ro Contor Accesări: 1127, Ultimul acces: 2026-09-26 00:54:49
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1