Boboteaza, ziua în care se purifică apele

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Boboteaza, ziua în care se purifică apele

[2009-01-06]

Florin Marin

Din punct de vedere religios, Boboteaza marchează momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos a devenit cunoscut ca Mesia. Botezul Domnului este primul mare praznic din noul an şi încheie ciclul sărbătorilor de iarnă.

O singură dată pe an are loc sfinţirea Agheasmei Mari, de Bobotează

Sărbătoarea Botezului Domnului, denumită popular Boboteaza, este prăznuită astăzi atât de credincioşii ortodocşi, cât şi de cei catolici şi greco-catolici, însă are semnificaţii diferite. Se mai numeşte şi „Arătarea Domnului” sau „Epifania”.

După învăţăturile Sfântului Ioan Gură de Aur, „Mântuitorul nu a devenit cunoscut la naştere, ci odată cu botezul în apa Iordanului”, la vârsta de 30 de ani, care la evrei este momentul atingerii maturităţii.

Botezul a fost înfăptuit de Sfântul Ioan Botezătorul şi era unul de pocăinţă, pentru osândirea păcatelor, şi nu pentru iertarea lor.

Nu era o taină, ci un ritual, spun scrierile bisericeşti. Însă Hristos nu avea nevoie de curăţirea păcatelor, dar în acest fel a arătat importanţa botezului în numele Sfintei Treimi.

Deosebiri între culte

Cu toate că pe 6 ianuarie ortodocşii şi catolicii marchează împreună Boboteaza, cele două culte îi dau acestei sărbători semnificaţii diferite. Pentru creştinii ortodocşi şi pentru greco-catolici, această zi reprezintă botezul lui Iisus Hristos în Iordan.

În schimb, Biserica Catolică de rit latin celebrează astăzi vizita celor trei magi în ieslea în care s-a născut Pruncul Iisus. Ambele momente reprezintă însă desăvârşirea Lui ca Mesia.

Sărbătoare atestată în secolul al III-lea

Boboteaza este menţionată în scrierile vechi ca fiind sărbătorită încă din secolul al III-lea, la Alexandria, şi este considerată una dintre primele sărbători creştine, alături de Naşterea şi Învierea Domnului. Documentele atestă popularitatea acesteia în rândul românilor încă de pe vremea cetăţilor de scaun.

Astăzi se sfinţeşte Agheasma Mare

În această zi, preoţii săvârşesc în aer liber slujbe de sfinţire a Agheasmei Mari, iar la final afundă crucea şi busuiocul de trei ori în apă cântând „În Iordan botezându-Te, Tu, Doamne”. Credincioşii care participă la slujbă iau acasă agheasmă şi busuioc. Se stropesc apoi oamenii, casele şi animalele din gospodărie.

Agheasma este folosită pentru spălarea trupului şi sufletului în zilele de post, precum şi pentru „înnoirea Duhului Sfânt”. Fetele nemăritate pun busuioc sub pernă ca să-i viseze pe cei care le-au fost hărăziţi. În tradiţia creştină, odată cu sfinţirea Agheasmei Mari se purifică şi toate apele pământului. În majoritatea localităţilor de la noi există obiceiul ca tinerii să se întreacă în a recupera crucea aruncată de preot într-un râu.

„Chiraleisa” şi „ardeasca”

Colinde, farmece, descântece - sunt obiceiuri pe care românii le practică în ziua de Bobotează, completând astfel semnificaţia religioasă a sărbătorii. Un colind specific este „Chiraleisa”, practicat în unele localităţi din zona Dunării.

Este un ritual derivat din „umblatul preotului cu botezul”, practicat de copii, care, dotaţi cu clopoţei şi talăngi, înconjoară fiecare gospodărie şi cântă: „Chiraleisa, spic de grâu până-n brâu, roade bune, mană-n grâne!”. În neo-greacă, „chiraleisa” înseamnă „Doamne, miluieşte!”.

Un alt obicei de Bobotează este „ardeasca”, cu rădăcini în Bucovina. După sfinţirea apelor, se încinge o horă în jurul unui foc, după care cei mai îndrăzneţi dintre flăcăi sar peste flăcări. Acest ritual ar îndepărta, potrivit tradiţiei populare, bolile şi păcatele.

Este o sărbătoare a familiei, în primul rând graţie sfinţirii Apei Mari, iar în al doilea rând înseamnă o sfinţire a căminului nostru

Sursa: www.Culte.ro

Contor Accesări: 1951, Ultimul acces: 2026-08-25 06:15:03

Timp total: 0.03s...

[]:1