Ridicaţi-vă, nu vă temeţi![2008-02-17]pr. Ernest Munachi EzeoguExistă o povestire misterioasă în Cartea a doua a Regilor care ne poate ajuta să înţelegem ce s-a întâmplat la Schimbarea la Faţă. Israel este în război cu regele Siriei, şi Elisei omul lui Dumnezeu îşi foloseşte puterile profetice pentru a le dezvălui israelienilor planurile strategice ale armatei acestuia. La început regele Siriei crede că unul dintre ofiţerii lui este spion, dar când află adevărul trimite trupe ca să îl prindă pe Elisei, care se afla în Dotan. Oştirea merge acolo la adăpostul nopţii şi împresoară cetatea. Dimineaţa slujitorul lui Elisei este primul care descoperă că sunt înconjuraţi şi se teme pentru stăpânul său. El fuge la Elisei şi îi spune: "Vai, stăpânul meu! Ce să facem?" Profetul răspunde: "Nu te teme, pentru că cei ce sunt cu noi sunt mai numeroşi decât cei ce sunt cu ei". Dar cine ar crede aşa ceva când munţii din jur sunt acoperiţi de trupe inamice care înaintează? Aşadar Elisei se roagă: "Doamne, deschide-i ochii ca să vadă!" Atunci Domnul a deschis ochii slujitorului, "şi acesta a văzut că tot muntele era plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei" (2Regi 6,8-23). De această viziune avea nevoie discipolul lui Elisei pentru a se simţi întărit. La finalul povestirii, nu numai că profetul lui Dumnezeu a scăpat, ci şi armata invadatoare a fost total umilită. Această povestire ne poate ajuta să înţelegem ce s-a întâmplat la Schimbarea la Faţă, deoarece în această etapă a slujirii Sale publice Isus semăna foarte mult cu Elisei, înconjurat din toate părţile de duşmanii Săi. Discipolii Săi, Petru în mod special, se simţeau foarte mult asemenea slujitorului lui Elisei, temători şi neliniştiţi pentru siguranţa Învăţătorului lor. Să ne amintim că, chiar înainte de Schimbarea la Faţă, Isus i-a întrebat pe discipolii Săi cine cred oamenii şi ei înşişi că este El. Când Petru a răspuns corect că este Cristosul, Isus l-a felicitat şi apoi a continuat avertizându-i şi pregătindu-i pentru iminenta Sa suferinţă, moarte şi înviere. Dar Petru era atât de nepregătit pentru aceasta încât a protestat vizibil. L-a luat pe Isus deoparte şi a început să îl mustre: "Să te ferească Dumnezeu, Doamne! Asta nu ţi se va întâmpla niciodată!" Isus l-a corectat tăios, spunându-i că priveşte lucrurile dintr-un punct de vedere pur uman (Matei 16, 13-23). Asemenea slujitorului lui Elisei, Petru avea nevoie de o viziune din punctul de vedere al lui Dumnezeu, pentru a înţelege că, în ciuda condamnării la moarte care atârna deasupra capului lui Isus, Dumnezeu era în continuare cu El, Dumnezeu avea în continuare evenimentele sub control, Dumnezeu va avea grijă ca în final El să triumfe asupra duşmanilor Săi aşa cum a făcut-o Elisei. Petru şi confraţii lui discipoli aveau nevoie ca Dumnezeu să le deschidă ochii şi să îi lase să întrezărească prezenţa permanentă a lui Dumnezeu alături de Învăţătorul lor Isus. Schimbarea la Faţă este această experienţă. Un misionar aflat într-o călătorie de studiu în Ţara Sfântă vizita Jaffa (Joppa), unde locuia Petru când l-a botezat pe Cornelius (Faptele Apostolilor 10). Frumuseţea extraordinară a acestui mic orăşel de la malul mării l-a inspirat să facă următoarea glumă: La Schimbarea la Faţă, Petru s-a oferit să construiască trei colibe, una pentru Isus, una pentru Moise şi una pentru Ilie. Isus i-a spus: "Şi tu, Petru?" Iar Petru i-a răspuns: "Nu-ţi fă griji pentru mine, Doamne, am un loc mai bun în Jaffa". Avem tendinţa de a ne gândi că atunci când Petru a spus: "Doamne, e bine că suntem aici!" se gândea la frumuseţea locului. Dar Petru s-a gândit poate nu la frumuseţea vârfului muntelui, ci la siguranţa Învăţătorului lui. Era îngrijorat pentru siguranţa Lui aşa cum a fost îngrijorat slujitorul lui Elisei. Dar când s-au deschis ochii lui la Schimbarea la Faţă şi l-a văzut pe Învăţător scăldat în slava prezenţei divine, teama lui s-a evaporat. Şi Isus s-a întors spre el (spre ei) şi a spus: "Ridicaţi-vă, nu vă temeţi!" De fiecare dată când ne adunăm pentru Euharistie experimentăm un moment de Schimbare la Faţă, în care Domnul nostru se schimbă înaintea ochilor noştri în forma pâinii şi a vinului. Fie ca reconfirmarea prezenţei iubitoare a lui Dumnezeu cu noi în Împărtăşanie să îndepărteze din inimile noastre teama şi îndoiala şi să ne întărească să ne ridicăm şi să înfruntăm cu curaj provocările şi încercările, suferinţele şi, da, moartea, prin care va trebui să trecem înainte de a putea participa la slava divină. Sursa: www.ProFamilia.ro Contor Accesări: 958, Ultimul acces: 2026-09-26 12:07:44
|
Timp total: 0.04s...
[1]:1