Parintele arhim. Grigorie Babus a trecut la cele vesnice[2008-02-07]S-a născut la data de 3 iunie 1915, în comuna Teișani, jud. Prahova. La vârsta de 13 ani a intrat ca frate începător la mănăstirea prahoveană Cheia, unde era stareț unchiul său, arhimandritul Grigorie Georgescu. Aici a îndeplinit cu râvnă mai multe ascultări, printre care cea de paracliser. La vârsta de 18 ani a susținut examenul de admitere la Seminarul Teologic de la Mănăstirea Cernica, având colegi apropiați pe monahul Teoctist Arăpașu, viitor patriarh al României, și pe monahul Sofian Boghiu, viitor stareț al Mănăstirii Antim din București. După absolvirea Seminarului Teologic a urmat cursurile Facultății de Teologie din București, înscriindu-se apoi și la cursurile de doctorat. Fiind înzestrat cu o voce deosebită, a devenit, pe rând, cântăreț și ierodiacon la Catedrala patriarhală din București, iar apoi, la data de 22 februarie 1948, ieromonah. Mai târziu a fost numit stareț al Mănăstirii Cheia, până când Patriarhul Justinian l-a readus la București, unde o vreme a fost duhovnic al studenților Facultății de Teologie, iar în anul 1950 a fost hirotesit protosinghel de către Episcopul Vicar Patriarhal Teoctist Botoșăneanul. Patriarhul Justinian i-a încredințat misiunea de a se ocupa de organizarea Bibliotecii Sfântului Sinod din incinta Mănăstirii Antim, unde a lucrat împreună cu prietenul său arhimandritul Bartolomeu Anania. În data de 25 martie 1956, de Buna Vestire, a fost hirotesit arhimandrit de către însuși Patriarhul Justinian. În anul 1959, la 13 martie, noaptea, a fost arestat de securitate, care i-a confiscat și puținele lucruri pe care le avea. A fost închis vreme de câțiva ani împreună cu părintele profesor Dumitru Stăniloae, profesorul Teodor M. Popescu, poetul Radu Gyr și alții, suferind în sinistrele închisori de la Aiud și Jilava. Eliberat din închisoare în anul 1964, arhimandritul Grigorie Băbuș revine la Mănăstirea Antim din București, la Biblioteca Sfântului Sinod, pe care o va sluji cu dăruire și pricepere, precum și la altarul Sfintei Catedrale Patriarhale, mai bine de 50 de ani. A scris câteva cărți și multe articole, printre care:- Izvoare liturgice și pastorale; - Bibliografia tipăriturilor psaltice ale lui Anton Pann; - Lumină pentru suflet-predici. Slăbit de vârstă și de boală, părintele arhimandrit Grigorie Băbuș s-a retras la mănăstirea de metanie, Cheia, în noiembrie 2006, petrecând ultimii ani în rugăciune și nevoințe, primind adesea vizita fiilor duhovnicești. A trecut la cele veșnice în 7 februarie 2008, dată care coincide cu ziua de naștere a colegului și prietenului său, Patriarhul Teoctist (7 februarie 1915). Părintele arhimandrit Grigorie Băbuș a slujit ca preot, cu evlavie și măiestrie, timp de 60 de ani. A ctitorit și cultivat o bibliotecă valoroasă și mult folositoare, Biblioteca Sfântului Sinod. A încurajat și ajutat o mulțime de tineri teologi să se pregătească pentru apărarea și promovarea credinței ortodoxe în anii grei ai dictaturii comuniste. A fost în același timp un bun păstrător al Tradiției și un păstor receptiv la noile probleme apărute în societate. Era elegant și ordonat, ospitalier și erudit. Un preot distins al cultului ortodox și un om al culturii înțelepte, un slujitor al Bisericii și al poporului român. Rugăm pe Hristos Domnul, Păstorul Cel Bun, să așeze sufletul lui în ceata drepților și în comuniunea sfinților Săi slujitori. Veșnica lui pomenire din neam în neam! Cu părintești condoleanțe și binecuvântări pentru toți cei îndoliați, DANIEL, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române Sursa: www.MMB.ro Contor Accesări: 1030, Ultimul acces: 2026-08-08 01:29:02
|
Timp total: 0.03s...
[]:1