© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
Exerciţii spirituale la începutul anului academic 2026-2027 la Iaşi[2026-09-30]foto: ITRCIasi.roÎn perioada 26-30 septembrie 2026, la Institutul Teologic Romano-Catolic „Sfântul Iosif” din Iaşi, au avut loc exerciţiile spirituale pentru seminarişti. Acestea au fost ţinute de pr. Felix Roca, paroh în comunitatea „Inima Neprihănită a Mariei” din Roman. Tema principală a meditaţiilor din aceste zile a fost „Adevărata pace”. Pornind de la această temă, am înţeles că adevărata pace se naşte atât din echilibrul interior, cât mai ales dintr-o relaţie sinceră şi apropiată cu Dumnezeu. Iar această pace nu este doar pentru noi, ci suntem chemaţi să o împărtăşim şi celor din jur, devenind astfel făuritori de pace. În prima zi, pr. Felix ne-a invitat să medităm asupra relaţiei personale pe care Isus o stabileşte cu fiecare dintre noi. El ne cheamă pe nume şi doreşte să transforme viaţa omului, lucrând prin fiecare persoană. Privind la exemplul sfinţilor, putem înţelege că atunci când Isus schimbă o persoană, prin ea poate schimba o lume întreagă. Tot în Evanghelie găsim o promisiune cu totul specială, atunci când Isus spune în Predica de pe Munte: „Fericiţi făcătorii de pace, pentru că ei vor fi numiţi fiii lui Dumnezeu” (Matei 5,9). Astfel, am înţeles că a fi fiu al lui Dumnezeu înseamnă şi a deveni un făuritor de pace, un om care aduce pace în jurul său. Un alt aspect asupra căruia am meditat în această zi a fost slujirea, văzută ca un drum spre adevărata pace şi, în acelaşi timp, ca o prevenţie împotriva abuzului de putere. În acest sens, cel mai grăitor exemplu este chiar Isus, care spală picioarele ucenicilor şi ne arată că adevărata autoritate se trăieşte prin slujire. Un alt exemplu care ne-a fost prezentat a fost cel al Maicii Tereza de Calcutta, care spunea: „Rodul tăcerii este rugăciunea; rodul rugăciunii este credinţa; rodul credinţei este iubirea; rodul iubirii este slujirea; rodul slujirii este pacea”. Aceste cuvinte ne arată legătura dintre rugăciune, credinţă, iubire şi slujire, toate având ca rod pacea. În cea de-a doua zi, părintele predicator ne-a vorbit despre dărnicie, ca antidot împotriva dorinţei de a poseda, pornind de la parabola bogatului necugetat (Lc 12,16-21). Am înţeles astfel cât de important este spiritul cu care adunăm şi folosim lucrurile materiale. Atunci când devenim conştienţi de darurile pe care le-am primit, apare şi recunoştinţa, iar aceasta ne ajută să facem ca darurile primite să aducă mai mult rod. Tot în această zi, am meditat şi asupra umilinţei, ca scut împotriva amăgirii narcisismului. Pentru ca pacea să fie prezentă în viaţa noastră, este important să fim conştienţi atât de luminile, cât şi de umbrele noastre şi să rămânem deschişi la colaborarea cu ceilalţi. Astfel, învăţăm să ne privim cu sinceritate şi să înţelegem că avem nevoie unii de alţii. În ultima zi a exerciţiilor spirituale, pr. Felix ne-a vorbit despre „duelul” dintre dorinţe şi limite, două realităţi care fac parte din viaţa fiecăruia dintre noi. Dorinţele fac parte din identitatea omului şi exprimă căutarea unui bine spre care tânjim. Şi Isus a căutat să trezească în inima omului această dorinţă, întrebând: „Ce căutaţi?” (In 1,38) sau „Vrei să te faci sănătos?” (In 5,6). În acelaşi timp, am înţeles că lucrurile cu adevărat importante în viaţă au nevoie de timp şi de efort. Orice dorinţă şi orice căutare se ciocnesc însă de propriile noastre limite. Acestea ne ajută să înţelegem că pentru lucrurile importante trebuie să muncim şi să perseverăm, dar şi că nu suntem atotputernici. Limitele ne amintesc că suntem oameni şi că avem nevoie de Dumnezeu. De aceea, cel mai important este să ne încredinţăm viaţa în mâinile lui, asemenea apostolului Paul, care declară: „Toate le pot în cel care mă întăreşte” (Fil 4,13). În partea a doua a zilei, părintele ne-a vorbit despre importanţa comuniunii şi despre chemarea de a fi oameni ai comuniunii. Biserica este chemată să promoveze această comuniune şi să ne ajute să descoperim că ceea ce ne uneşte este mult mai puternic decât ceea ce ne poate despărţi – Cristos. Astfel, căutând armonia şi comuniunea cu ceilalţi, devenim şi noi făuritori ai păcii, adevăraţi artizani ai păcii, avându-l pe Isus Cristos ca fundament al acesteia. Punctul central al fiecărei zile a fost celebrarea Euharistică, în care cuvântul meditat în timpul exerciţiilor spirituale a devenit rugăciune şi întâlnire cu Cristos. Seara, prin adoraţie şi rugăciune, am avut ocazia să păstrăm în inimă cele meditate de-a lungul zilei şi să lăsăm cuvântul lui Dumnezeu să lucreze în noi. În urma acestor zile de linişte şi reculegere, călăuziţi de cuvântările pr. Felix Roca, suntem chemaţi să pornim cu forţe proaspete în noul an academic. Îi mulţumim părintelui pentru disponibilitatea, dăruirea şi bucuria cu care ne-a însoţit în aceste zile. Exerciţiile spirituale au fost un bun prilej de a medita asupra păcii, de care lumea noastră are atât de multă nevoie, mai ales în contextul în trăim. În acelaşi timp, am redescoperit că adevărata pace începe în fiecare dintre noi: în relaţia cu cei de lângă noi, în modul în care alegem să slujim şi să trăim comuniunea, dar mai ales în relaţia noastră cu Dumnezeu. Cu această pace în inimă, suntem chemaţi să devenim, la rândul nostru, făuritori ai păcii. Vă reamintim, totodată, că joi, 1 octombrie, la ora 10:00, va fi celebrată Sfânta Liturghie pontificală de deschidere a noului an academico-formativ. Vă aşteptăm cu drag să fiţi alături de noi la această celebrare solemnă! (Orăş Radu-Iulian pentru ITRCIasi.ro) Sursa: www.Catholica.ro Contor Accesări: 11, Ultimul acces: 2026-10-01 04:35:34
|
Timp total: 0.05s...
[]:1
