© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Ziua Martirilor Români din Huedin este marcată în premieră în 10 septembrie: Drama românilor sub ocupaţia horthystă[2026-09-10]Mihail PătrăşcanuZiua Martirilor Români din Huedin este marcată în premieră în data de 10 septembrie, după instituirea acesteia prin Legea nr. 156/2026. Comemorarea readuce în atenţie drama românilor din nordul Transilvaniei sub ocupaţia horthystă. După Dictatul de la Viena din 30 august 1940, România a fost obligată să cedeze Ungariei nordul Transilvaniei. Astfel, ţara noastră a pierdut peste 43 de mii de km pătraţi şi 2.667.000 de locuitori, dintre care majoritatea români. Mulţimea revoltată de Dictatul de la Viena Hotărârea, impusă sub arbitrajul Germaniei naziste şi Italiei fasciste, a provocat o puternică reacţie în societatea românească, urmată de manifestaţii împotriva pierderii teritoriului, potrivit unui articol publicat pe site-ul Historia. Constantin Virgil Gheorghiu descria astfel atmosfera acelor zile în memoriile sale: „Cumplita veste a căzut în plină noapte ca trăsnetul. Ca un tunet. Era ca un cutremur de pământ. Oamenii au coborît în stradă. S-au adunat. Mulţimea se jeluia, mergea în convoi, se îngrămădea la răscruci şi în pieţele publice”. Istoricul Nicolae Iorga consemna, la rândul său, în zilele de 3-4 septembrie 1940: „Mari manifestaţii contra cedării la Cluj (pentru Maniu, proclamat şef al naţiei), la Sibiu, la Bucureşti şi la Timişoara”. Represalii brutale Retragerea administraţiei româneşti şi instalarea autorităţilor horthyste în teritoriul cedat au fost urmate de represalii şi acte de violenţă împotriva populaţiei româneşti. Huedinul s-a numărat printre localităţile în care schimbarea administraţiei a fost însoţită de violenţe. Trupele horthyste au intrat în oraş în 8 septembrie 1940, iar două zile mai târziu, Protopopul Aurel Munteanu şi plutonierul de jandarmi Gheorghe Nicula au fost ucişi. În doar 11 zile au fost asasinaţi aproximativ 1.000 de români din mai multe localităţi din nord-vestul Translivaniei. Părintele Mircea-Gheorghe Abrudan a explicat într-un articol publicat pe site-ul BASILICA în anul 2021 că primul protopop de Huedin era considerat de trupele horthyste care au ocupat Ardealul indezirabil şi „a fost eliminat fizic, pentru a induce frică, spaimă, disperare în sânul comunităţii româneşti şi a-i timora, a-i îngenunchea, a-i determina să păşească pe calea refugiului, părăsindu-şi vetrele strămoşeşti”. În anii următori, peste 12.000 de români au fost concentraţi în detaşamente de muncă, fiind trimişi în mine, la lucrări feroviare, exploatări forestiere, amenajări de aeroporturi şi alte munci grele, în condiţii precare. Evenimente de comemorare a eroilor martiri La 86 de ani de la acele fapte, memoria celor doi martiri este consacrată oficial prin Legea nr. 156/2026. Actul normativ îl declară pe Protopopul Aurel Munteanu martir şi erou al naţiunii române pentru activitatea sa culturală, naţională, socială şi ecleziastică. „Acordarea prin lege a titlului de Erou şi martir al naţiunii române Protopopului Aurel Munteanu este un gest de dreptate istorică, prin care statul român aduce un omagiu unei personalităţi care a slujit cu devotament Biserica şi poporul român”, a declarat pentru BASILICA părintele Dan Lupuţan, protopopul de Huedin cu prilejul adoptării legii de către Camera Deputaţilor. La evenimentele de comemorare a martirilor români din Huedin participă Preasfinţitul Părinte Samuel Bistriţeanul, Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului şi Clujului. În localitate au loc Sfânta Liturghie şi slujba de pomenire a eroilor martiri la Catedrala Moţilor, care sunt urmate de o procesiune, inaugurarea unei plăci omagiale din bronz şi depuneri de coroane la statuia Protopopului Martir Aurel Munteanu. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 4, Ultimul acces: 2026-09-26 14:05:53
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
