Ruinele porţii prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia au fost scoase la lumină de cercetările arheologice

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Ruinele porţii prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia au fost scoase la lumină de cercetările arheologice

[2026-09-10]

Cristian Damian

Ruinele porţii medievale Sfântul Gheorghe, prin care Mihai Viteazul a intrat în Alba Iulia, au fost scoase la lumină de cercetătile arheologice ale Muzeului Naţional al Unirii din municipiu.
Investigaţiile din zona de est a Cetăţii Alba Carolina au fost reluate şi extinse în acest an, desfăşurându-se pe Bastionul Sfântul Ioan de Capistrano, într-o zonă în care se întâlnesc vestigii aparţinând unor perioade istorice distincte.
Pe acelaşi aliniament se află Poarta castrului roman al legiunii a 13-a Gemina, Poarta medievală Sfântul Gheorghe şi Poarta Carol, cunoscută şi drept Poarta a 3-a a cetăţii bastionare.
Mihai Viteazul la Alba Iulia
Arheologii au identificat anul trecut nivelul subsolului turnului medieval al Porţii Sfântul Gheorghe.
Potrivit surselor istorice, spaţiul respectiv ar fi avut funcţia de temniţă. Ansamblul defensiv era format dintr-un turn rectangular cu mai multe niveluri şi o barbacană circulară ridicată la începutul secolului al 16-lea.
„A pătrunde într-o cetate reprezenta un act cu valoare ritualică, accesul reprezentând puterea şi controlul”, au transmis reprezentanţii instituţiei într-un comunicat de presă.
Legătura dintre acest loc şi intrarea lui Mihai Viteazul în Bălgrad, în ziua de 1 noiembrie 1599, îi conferă o importanţă aparte.
De la castrul roman la fortificaţia medievală
Extinderea săpăturilor a dus cercetarea la peste patru metri sub nivelul actual, unde specialiştii au identificat poarta estică a castrului legiunii a 13-a Gemina. Aceasta era principala cale de acces către zona comandamentului militar.
„Identificarea porţii praetoria contribuie la clarificarea planimetriei castrului legiunii a 13-a Gemina şi la înţelegerea organizării spaţiului militar”, explică reprezentanţii muzeului.
Castrul roman de la Apulum face parte din bunul cultural serial „Frontierele Imperiului Roman – Dacia”, înscris în 2024 pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.
Cercetările au evidenţiat şi faptul că o porţiune a zidului medieval suprapune zidul estic al palaestrei romane, spaţiu destinat exerciţiilor fizice şi antrenamentelor soldaţilor.
Urmele mai multor epoci
Investigaţiile arheologice au scos la lumină şi alte elemente care documentează transformările succesive ale zonei. Printre acestea se numără urmele zidului care împrejmuia ansamblul monahal al franciscanilor bulgari, stabiliţi la Alba Iulia în 1711.
Totodată, cercetătorii au observat urmele distrugerii şi demolării sistematice a unor structuri medievale de către autorităţile habsburgice în a doua jumătate a secolului al 19-lea.
Arheologii descriu situl drept o adevărată „Poartă a Timpului”, unde se suprapun vestigii din epoca romană, perioada medievală şi epoca modernă, oferind o imagine asupra evoluţiei fortificaţiilor oraşului.
„Ansamblul Porţile Mileniilor poate deveni, în perspectivă, un traseu turistic spectaculos, oferind vizitatorilor posibilitatea de a urmări succesiunea epocilor şi fortificaţiilor reprezentative pentru istoria oraşului Alba Iulia”, se arată în comunicat.
Cercetarea este coordonată de Anca Timofan şi este realizată de Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia în cadrul unui proiect finanţat de Consiliul Judeţean Alba. Pentru luna octombrie este anunţată o nouă ediţie a evenimentului „Porţile Deschise ale Mileniilor”, prin care publicul va putea vedea rezultatele săpăturilor.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 6, Ultimul acces: 2026-09-28 16:23:30

Timp total: 0.03s...

[]:1