Moaştele Sf. Ana de la Cutlumuş au ajuns în România: Patriarhul Daniel a amintit legăturile mănăstirii cu Ţara Românească

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Moaştele Sf. Ana de la Cutlumuş au ajuns în România: Patriarhul Daniel a amintit legăturile mănăstirii cu Ţara Românească

[2026-09-05]

Ştefana Totorcea

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a întâmpinat sâmbătă seară, la Reşedinţa Patriarhală, moaştele Sfintei Ana, mama Maicii Domnului, aduse de la Mănăstirea Cutlumuş pentru prima dată în România, la iniţiativa Parohiei „Sf. Gheorghe – Nou” din Capitală. Acestea sunt însoţite de o delegaţie din Sf. Munte Athos.
„Suntem deosebit de bucuroşi să vă primim aici, la Reşedinţa Patriarhală, aducând cu Sfinţiile Voastre moaştele Sfintei Ana, bunica Mântuitorului Iisus Hristos, mama Preasfintei Născătoare de Dumnezeu”, a spus Patriarhul României.
„Sfinţii Părinţi Ioachim şi Ana sunt ocrotitorii tuturor părinţilor creştini care au familii şi copii”, a amintit Părintele Patriarh Daniel.
Preafericirea Sa a amintit că odorul, constând într-o parte din piciorul Sfintei Ana, a fost dăruit mănăstirii athonite de Împăratului Alexie Comnenul în anul 1095.
Mănăstirea Cutlumuş şi Ţara Românească
„Mănăstirea Cutlumuş a avut legături deosebite, de-a lungul istoriei, cu Ţara Românească”, a menţionat Patriarhul României, amintind de perioada dezvoltării isihasmului bizantin, care a fost şi epoca de arhipăstorire a primului mitropolit al Ţării Româneşti, Sfântul Ierarh Iachint de Vicina (sec. al XIV-lea).
„După ce a trecut la Domnul Sfântul Mitropolit Iachint, Mitropolitul Ţării Româneşti sau Ungrovlahiei, în anul 1372, Sfântul Patriarh Ecumenic Filotei Kokkinos l-a numit, după alegerea Sfântului Sinod de la Constantinopol, Mitropolit al Ungrovlahiei sau al Ţării Româneşti, pe stareţul Mănăstirii Cutlumuş şi anume pe Hariton”, a spus Părintele Patriarh Daniel.
De asemenea, monahi români au fost trimişi în mai multe rânduri, la cererea Mănăstirii Cutlumuş, pentru consolidarea obştii athonite.
„Mai târziu, în 1508, Domnitorul Ţării Româneşti, Radu cel Mare, a construit turnul de apărare al Mănăstirii Cutlumuş cu cheltuiala sa. Şi, desigur, după el, Sfântul Voievod Neagoe Basarab, care a domnit între anii 1512 şi 1521, doar nouă ani, care a fost un iubitor al Muntelui Athos, a ajutat Mănăstirea Cutlumuş şi a numit-o Marea Lavră a Ţării Româneşti”, a adăugat Patriarhul României.
Spre întărirea credinţei poporului
Părintele Hrisostom de la Cutlumuş, care conduce delegaţia ce însoţeşte sfintele moaşte în România, a dat slavă lui Dumnezeu pentru sosirea cu bine în ţara noastră.
„Am venit împreună cu fraţii din sfântul nostru loc în urma invitaţiei preoţilor Parohiei Sfântul Gheorghe – Nou, cu permisiunea, aprobarea şi binecuvântarea Preafericirii Voastre, ca Păstor al acestei Biserici, dar şi cu permisiunea şi binecuvântarea stareţului nostru, Părintele Arhimandrit Nicolae, care este şi Egumen al Sfintei Mănăstiri Cutlumuş”, a spus Părintele Hrisostom de la Cutlumuş.
„Iar acesta şi Sfânta Sinaxă a părinţilor dimpreună cu el au răspuns cu bucurie cererii de a aduce, spre închinare şi binecuvântare, sfântul şi picior al Sfintei şi slăvitei strămoaşe Ana, dar al împăratului bizantin Alexie cel Mare Comnenul, care este şi ctitor al Sfintei noastre Mănăstiri, încă din secolul al XI-lea.”
„Cu smerenie şi cu dragoste filială ne rugăm ca prezenţa aici a sfintelor moaşte să întărească credinţa, evlavia şi încrederea evlaviosului popor român în voia lui Dumnezeu”, a adăugat monahul athonit.
Părintele Hrisostom de la Cutlumuş i-a urat zile îndelungate şi rodnice Patriarhului României şi i-a transmis salutul şi respectul filial din partea stareţului său, Arhimandritul Nicolae de la Cutlumuş.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a oferit Mănăstirii Cutlumuş o icoană cu chipul Sf. Ap. Andrei, Ocrotitorul României, medalia cu chipul Sf. Dimitrie cel Nou de la Basarabi, Ocrotitorul Bucureştilor, şi cărţi tipărite în limba greacă la Editurile Patriarhiei Române.
Unde pot fi cinstite moaştele
Moaştele au fost duse de la Reşedinţa Patriarhală la Biserica „Sf. Gheorghe-Nou” din Capitală, unde rămân până joi, 10 septembrie 2026, ora 22:00. Foto: BASILICA / Mircea Florescu
Părintele Paroh Emil Nedelea-Cărămizaru a avut iniţiativa aducerii moaştelor în cinstea Sfintei Doamne Maria Brâncoveanu şi a Sfinţilor Martiri Brâncoveni – familie de sfinţi ale căror moaşte se află în patrimoniul acestei comunităţi liturgice bucureştene.
Parohul a declarat pentru Radio Trinitas că sosirea moaştelor la Bucureşti reprezintă „un moment de mare emoţie” şi „un semn de binecuvântare pentru credinţa acestui popor iubitor de Dumnezeu, iubitor de Maica Domnului, iubitor de sfinţi”.
„Cred că, mai înainte de a ne înţelege noi pe pământ, s-au înţeles sfinţii în cer şi Sfânta Ana a vrut să binecuvinteze biserica aceasta, comunitatea aceasta, pe pelerini, aşa cum am spus, şi în semn de preţuire pentru o mamă eroină cum a fost Sfânta Maria Brâncoveanu, mamă a 11 copii, dintre care 4 mucenici ai lui Hristos, să vină aici, în România”, a mai spus Părintele Emil Nedelea-Cărămizaru.
De la Reşedinţa Patriarhală, moaştele au fost duse sâmbătă seară la Biserica „Sf. Gheorghe – Nou” din Capitală, unde vor putea fi cinstite de credincioşi până joi, 10 septembrie 2026, la ora 22:00. Biserica va fi mereu deschisă.
Programul manifestărilor se găseşte aici.
Vezi imagini de la sosirea moaştelor în Galeria foto.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 4, Ultimul acces: 2026-09-26 15:24:19

Timp total: 0.03s...

[]:1