Papa Leon: Progresul nu trebuie să lase în urma sa noi ruine

Acasă > Ştiri > Ştiri Actuale

Timp stanga: 0.06s...

Ştiri şi Evenimente

Papa Leon: Progresul nu trebuie să lase în urma sa noi ruine

[2026-09-12]

foto: Vatican Media
Diferenţele nu trebuie neapărat să ducă la diviziune. Ele pot deveni o forţă creativă atunci când sunt însoţite de responsabilitate comună şi orientate spre binele comun. Aceasta a fost una dintre temele cheie ale mesajului Papei Leon al XIV-lea adresat participanţilor la cea de-a patra întâlnire sinodală „Fratelli Tutti”, pe care i-a primit în audienţă la Vatican astăzi, sâmbătă, 12 septembrie 2026. Evenimentul s-a desfăşurat între joi, 10 septembrie, şi sâmbătă, 12 septembrie, la Roma.

În discursul său amplu, rostit atât în spaniolă, cât şi în engleză, Sfântul Părinte i-a salutat pe reprezentanţii Consiliului Episcopilor din America Latină şi Caraibe, ai Conferinţei Ecleziastice a Amazoniei şi ai Conferinţei Episcopilor Catolici din Statele Unite. De asemenea, le-a mulţumit pentru prezenţă reprezentanţilor organizaţiilor internaţionale, băncilor regionale de dezvoltare, întreprinderilor, fundaţiilor, sindicatelor, asociaţiilor patronale, universităţilor, reţelelor ecleziastice şi organizaţiilor sociale. Amploarea reprezentării, a spus el, conferă întâlnirii o semnificaţie deosebită şi reflectă dorinţa de a continua un dialog care să se traducă în modele de dezvoltare „mai umane, durabile şi solidare”.
„Un dialog curajos şi plin de încredere”
Pontiful a legat acest efort de o dimensiune esenţială a misiunii Bisericii. A reamintit că, la începutul pontificatului său, le-a vorbit membrilor Colegiului Cardinalilor, pe 10 mai 2025, despre necesitatea unui „dialog curajos şi plin de încredere cu lumea contemporană, în diversele sale componente şi realităţi”. Dialogul cu lumea, a explicat el, nu este o activitate secundară pentru Biserică, ci face parte din misiunea sa evanghelizatoare. Biserica proclamă Evanghelia în mijlocul circumstanţelor concrete în care trăiesc oamenii şi este, prin urmare, chemată să privească fără ocolişuri realitatea lor. În acest context, a reamintit că Biserica este chemată să „îmbrăţişeze realitatea” şi să pună în lumină contradicţiile care pot însoţi progresul ştiinţific şi tehnologic, ale cărui posibilităţi fără precedent aduc cu sine noi responsabilităţi.
Ce fel de umanitate vrem să construim?
În faţa dezvoltării tehnologice, Papa Leon al XIV-lea a îndemnat oamenii să depăşească simpla acceptare sau respingere a unor instrumente anume. Întrebarea decisivă, a spus el, este „ce fel de umanitate vrem să construim şi ce loc va avea fiecare persoană în ea”. A plasat această întrebare în orizontul credinţei creştine: Dumnezeu a intrat în istorie şi, în Isus Cristos, a îmbrăcat natura umană. Biserica este, prin urmare, chemată să discearnă, în cadrul istoriei, ce serveşte cu adevărat persoanei umane şi ce s-ar putea întoarce, în cele din urmă, împotriva ei.
Transformările epocii noastre, a adăugat el, impun o responsabilitate care depăşeşte capacitatea oricărei instituţii luate separat. De aici rezultă necesitatea de a redescoperi logica subsidiarităţii, recunoscând responsabilitatea proprie a fiecărui actor, dar şi necesitatea de a lucra împreună. În acest sens, a salutat iniţiativa de promovare a unei Agende de responsabilitate partajată Nord-Sud pentru cooperarea multisectorială. „Atunci când instituţiile publice, întreprinderile, lucrătorii, universităţile, comunităţile şi organizaţiile sociale îşi împărtăşesc cunoştinţele, capacităţile şi resursele în slujba binelui comun, o convingere care s-a maturizat în cadrul doctrinei sociale a Bisericii şi pe care predecesorii mei au dezvoltat-o în moduri diferite capătă o formă concretă: marile provocări sociale necesită responsabilitate comună, participare şi colaborare între diferitele organisme ale societăţii.”
Învăţătura socială ca proces de discernământ
În secţiunea în limba engleză a discursului său, Suveranul Pontif s-a concentrat asupra res novae, noile realităţi care conturează epoca noastră, solicitând instituţii capabile să reglementeze fără a sufoca. A subliniat, de asemenea, responsabilitatea întreprinderilor, care trebuie să recunoască demnitatea umană, şi nu doar profitul, ca măsură a succesului. În acest sens, a pus în evidenţă doctrina socială catolică, subliniind că aceasta nu este un manual de principii şi reguli care să fie aplicate mecanic, ci mai degrabă „un proces de discernământ comun”. Ea nu înlocuieşte deciziile pe care diferiţii actori sunt chemaţi să le ia, a spus el. În schimb, oferă criterii pentru a judeca dacă acele decizii respectă cu adevărat demnitatea umană şi servesc binelui comun.
O cultură a negocierii
Papa Leon a încurajat, de asemenea, cultivarea unei „culturi sănătoase a negocierii”. Negocierea, a spus el, poate deschide căi acolo unde diferenţele par să fi închis orice posibilitate de întâlnire. În acest fel, cei implicaţi în proces pot contribui, la rândul lor, la diplomaţia păcii de care lumea are nevoie. Papa Leon şi-a încheiat discursul exprimându-şi speranţa că progresul epocii noastre nu va lăsa în urma sa noi ruine, astfel încât ceea ce construim să devină cu adevărat „o casă şi un refugiu pentru toţi”.

Sursa: www.Catholica.ro

Timp total: 0.06s...

[]:1