© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.05s...
ÎPS Aurel Percă la hramul parohiei Sfânta Maria a Harurilor (Bărăţia) din Bucureşti[2026-09-12]foto: pagina FB a comunităţiiMarţi, 8 septembrie 2026, la ora 18:00, parohia Sfânta Maria a Harurilor (Bărăţia) din Bucureşti a celebrat hramul bisericii, în sărbătoarea Naşterii Preasfintei Fecioare Maria. Sfânta Liturghie solemnă a fost prezidată de ÎPS Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit de Bucureşti, alături de zeci de preoţi concelebranţi, în prezenţa numeroşilor credincioşi veniţi să împărtăşească bucuria acestei zile. Sărbătoarea a fost precedată de trei zile de pregătire spirituală, conduse de pr. dr. Eduard Giurgi, decanul Facultăţii de Teologie Romano-Catolică a Universităţii din Bucureşti. Meditaţiile propuse în aceste zile i-au ajutat pe credincioşi să aprofundeze locul Preasfintei Fecioare Maria în planul mântuirii şi să-şi pregătească inimile pentru celebrarea hramului. Omilia a fost rostită de pr. Eduard Giurgi, care a aşezat în centrul reflecţiei credinţa şi ascultarea Mariei, precum şi speranţa pe care naşterea ei o aduce întregii omeniri. „Celebrăm astăzi sărbătoarea Naşterii Sfintei Fecioare Maria, Mama noastră şi Mama Domnului nostru Isus Cristos, hramul acestei comunităţi”, a spus părintele, subliniind că înţelegerea sărbătorii izvorăşte din misterul lui Cristos, Fiul lui Dumnezeu şi Cuvântul întrupat. Pornind de la profeţia lui Miheia, pr. Eduard Giurgi a arătat că Dumnezeu rămâne fidel promisiunilor sale şi le împlineşte prin căi care depăşesc adesea aşteptările omeneşti. Mântuitorul avea să vină din Betleemul cel mic, iar iubirea lui Dumnezeu urma să devină apropiată oamenilor prin disponibilitatea unei femei smerite din Nazaret. „Dumnezeu a plănuit totul pentru binele şi pentru folosul oamenilor pe care El îi iubeşte”, a afirmat el. Manifestarea iubirii sale „nu are loc printr-o apariţie glorioasă, ci mai degrabă printr-o femeie umilă din Nazaret, prin Maria”. În această alegere se descoperă felul tainic în care lucrează Dumnezeu: în linişte, prin smerenie şi printr-o inimă deschisă voinţei sale. Prin acel „fiat” rostit în credinţă, Maria şi-a aşezat întreaga existenţă în mâinile lui Dumnezeu. Evocând învăţătura Sf. Augustin, pr. Eduard Giurgi a amintit că Maria l-a purtat pe Cuvântul lui Dumnezeu mai întâi în inimă şi apoi în sânul său. Viaţa ei devenise deja un spaţiu al ascultării, pregătit să primească misterul Întrupării şi să ofere lumii lumina mântuirii. Aleasă printr-un har unic pentru a fi Maica Mântuitorului, Maria a răspuns chemării sale cu libertate şi fidelitate. Cinstirea pe care Biserica i-o aduce nu izvorăşte numai din demnitatea primită, ci şi din credinţa cu care ea a colaborat cu harul lui Dumnezeu. Această fidelitate a însoţit-o până pe Golgota. Maria nu l-a urmat pe Fiul său doar în bucuria începuturilor, ci a rămas lângă El şi în ceasul suferinţei. „Ea ne învaţă cu adevărat să-l urmăm pe Isus în fiecare zi cu mai multă fidelitate, să ne străduim în fiecare zi mai mult să împlinim voinţa Fiului ei”, a subliniat părintele. În statornicia ei se descoperă chipul adevăratului ucenic: o credinţă care nu se retrage în faţa încercării şi o iubire care nu abandonează. Un loc central în omilie l-a ocupat legătura dintre naştere şi speranţă. Evocând un gând al Sfântului Papă Ioan al XXIII-lea, pr. Eduard Giurgi a amintit că fiecare naştere ne învaţă „că Dumnezeu nu s-a săturat de omenire, că Dumnezeu continuă să dea viaţă”. Dacă fiecare viaţă nouă deschide un viitor, Naşterea Preasfintei Fecioare Maria poartă o speranţă cu totul aparte. Venirea ei în lume este asemenea zorilor care vestesc apropierea zilei: prin Maria se apropie împlinirea făgăduinţelor lui Dumnezeu în Cristos. Celebrarea a continuat cu Liturgia euharistică, în cadrul căreia membrii consiliului pastoral parohial au adus darurile la altar, la ofertoriu. Prin citirea lecturilor sacre şi aducerea darurilor, ei au exprimat spiritul de slujire cu care credincioşii laici contribuie la viaţa parohiei şi la comuniunea Bisericii. Prin rugăciunea euharistică şi primirea Sfintei Împărtăşanii, comuniunea celor prezenţi a fost întărită în Cristos. Hrăniţi din Cuvântul lui Dumnezeu şi din Sfânta Euharistie, preoţii şi credincioşii au trăit bucuria apartenenţei la aceeaşi familie a lui Dumnezeu. La finalul celebrării euharistice, pr. Cristinel Ţâmpu, parohul Bărăţiei, i-a mulţumit lui Dumnezeu pentru darurile revărsate asupra parohiei şi pentru harul întâlnirii în jurul aceluiaşi altar. Un cuvânt de profundă recunoştinţă i-a fost adresat ÎPS Aurel Percă pentru prezenţa părintească şi grija pastorală cu care însoţeşte comunitatea, precum şi pr. Eduard Giurgi pentru cele trei zile de pregătire spirituală şi pentru bogăţia învăţăturilor oferite. Mulţumirile s-au îndreptat către preoţii concelebranţi şi către seminariştii prezenţi, între care Ilie Răpcianu, fiu al parohiei, al cărui răspuns la chemarea lui Dumnezeu reprezintă pentru comunitate o bucurie şi un semn de speranţă. Au fost amintiţi, de asemenea, consiliul pastoral parohial, corul, ministranţii, colaboratorii, binefăcătorii şi toţi cei care au contribuit, prin rugăciune, muncă şi generozitate, la pregătirea hramului. Adresându-se credincioşilor prezenţi în biserică şi celor care s-au unit în rugăciune prin transmisiunea în direct de pe pagina de Facebook a parohiei, părintele paroh a spus: „Dumneavoastră sunteţi pietrele vii din care Dumnezeu zideşte această comunitate”. Totodată, i-a îndemnat să ducă lumina primită la altar în propriile familii şi lângă cei singuri, bolnavi sau descurajaţi. Îndreptând privirea tuturor spre Maria, Regina Păcii şi Maica Speranţei, pr. Cristinel Ţâmpu a amintit că Dumnezeu nu îşi abandonează poporul şi că „nici o noapte a istoriei nu este atât de întunecată încât harul Său să nu poată aprinde în ea o lumină”. După încheierea Sfintei Liturghii, bucuria sărbătorii a continuat în curtea parohiei, printr-o agapă frăţească. Întâlnirea a prelungit comuniunea trăită în jurul altarului şi a întărit legăturile unei comunităţi unite prin credinţă şi recunoştinţă. Hramul Bărăţiei a devenit astfel un timp de reînnoire sufletească şi o chemare de a păstra vie lumina primită. Sărbătoarea Naşterii Mariei aminteşte că Dumnezeu pregăteşte în tăcere lucrările sale cele mai mari şi că o inimă smerită, deschisă voinţei sale, poate deveni izvor de speranţă pentru ceilalţi. Sursa: www.Catholica.ro |
Timp total: 0.05s...
[]:1
