Arhiepiscopul Atanasie, de Ziua Limbii Române: Un dar pe care suntem chemaţi să-l încredinţăm copiilor noştri[2026-08-31]Cristian Damian31 aug 2026 Foto creditArhiepiscopia Marii Britanii şi Irlandei de Nord Adaugă Basilica, sursa ta preferată în Google „Devine o alegere, o moştenire pe care o păstrăm şi, mai ales, un dar pe care suntem chemaţi să-l încredinţăm copiilor noştri”, a transmis duminică Arhiepiscopul Atanasie al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu prilejul Zilei Limbii Române. Înaltpreasfinţia Sa a explicat că distanţa nu poate anula legătura dintre limbă, familie şi locul de origine. „Omul poate pleca departe de locul în care s-a născut. Poate traversa ţări şi mări, poate deprinde alte limbi şi poate ajunge să numească acasă un alt loc. Şi totuşi, undeva în adâncul fiinţei rămâne o casă pe care nu o poate lua nimeni: limba”. Arhiepiscopul Marii Britanii şi Irlandei de Nord a subliniat necesitatea transmiterii moştenirii culturale ca reper al identităţii românilor: „Este o formă de păstrare a memoriei şi a comuniunii dintre generaţii. Un fel de a arăta că ţara mea este cu mine, chiar dacă eu sunt departe de ea”. „Un copil care învaţă limba părinţilor săi primeşte mai mult decât un vocabular. Primeşte cheia unei lumi”, a adăugat Înaltpreasfinţia Sa. Limba prin care se transmite credinţa Înaltpreasfinţitul Părinte Atanasie a arătat valoarea duhovnicească a limbajului, prin rolul pe care acesta îl are în rugăciune şi în transmiterea credinţei: „Prin cuvinte poate fi ridicat un suflet căzut şi poate fi vindecată o inimă rănită. Cuvântul descoperă dragostea şi îl înalţă pe om pe cele mai înalte culmi”. „Există, aşadar, şi o memorie duhovnicească a limbii. Când rostim aceleaşi rugăciuni pe care le-au rostit părinţii şi bunicii noştri, nu repetăm pur şi simplu nişte cuvinte. Intrăm într-un şir nevăzut de generaţii care au căutat, au iubit, au suferit şi, mai presus de toate, au nădăjduit în aceeaşi limbă”. Totodată, Înaltpreasfinţia Sa a evidenţiat misiunea părinţilor faţă de copiii crescuţi în afara României. „Un copil poate aparţine deplin societăţii în care creşte şi, în acelaşi timp, poate purta cu bucurie memoria familiei din care vine. Poate avea două limbi fără să aibă două inimi”. „Aici se descoperă şi rostul atât de important al familiilor, al parohiilor şi al şcolilor noastre parohiale. Limba se păstrează atunci când este vorbită cu dragoste. Atunci când copilul o întâlneşte în rugăciune, în cântec, în poveste, în prietenie, în Liturghie şi în bucuria comunităţii, ea încetează să mai fie o obligaţie şi devine apartenenţă”, a transmis arhiepiscopul. Cuvinte care zidesc IPS Atanasie a atras atenţia asupra responsabilităţii pe care o presupune folosirea cuvântului: „Limba este frumoasă nu numai prin cuvintele pe care le-a moştenit, ci şi prin ceea ce alegem noi să facem cu ele”. „Pentru creştin, cinstirea limbii începe astfel cu sfinţirea cuvântului. O limbă este cu adevărat cinstită atunci când în ea se spune adevărul cu iubire”, a precizat Înaltpreasfinţia Sa. Arhiepiscopul Marii Britanii şi Irlandei de Nord a explicat că limba „devine uneori un fel de acasă purtat în suflet”, fiind transmisă „nu ca o povară a trecutului, ci ca un dar pentru viitor”. „Să păstrăm, aşadar, limba română în casele noastre, în rugăciunea noastră şi în inimile copiilor noştri. Să o păstrăm curată şi vie, capabilă să unească generaţiile şi să poarte mai departe credinţa şi memoria celor dinaintea noastră”, a îndemnat la final Înaltpreasfinţitul Părinte Atanasie. Ziua Limbii Române este celebrată anual în 31 august. Data aminteşte de momentul din 1989 în care Parlamentul de la Chişinău a adoptat legea privind revenirea la limba română şi la grafia latină. Republica Moldova a consacrat ulterior această zi drept sărbătoarea „Limba Noastră”, iar Parlamentul României a instituit-o în 2013, prin Legea 53. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 123, Ultimul acces: 2026-09-23 03:19:57
|
Timp total: 0.04s...
[]:1