Barajul Leşu din Bihor a fost reabilitat: Este primul din România cu măsuri dedicate biodiversităţii[2026-08-18]de Mihail PătrăşcanuBarajul Leşu din judeţul Bihor a fost reabilitat şi a revenit treptat în exploatare după aproape 12 ani. Este primul baraj din România reabilitat cu măsuri dedicate explicit biodiversităţii şi protejării mediului înconjurător, informează Agerpres. Procesul de reumplere controlată a acumulării a început în luna mai şi se desfăşoară etapizat, sub monitorizare permanentă. Lacul are un volum normal de retenţie de 28,3 milioane de metri cubi şi deserveşte aproximativ 225.000 de persoane, având rol în atenuarea viiturilor, regularizarea debitelor şi gestionarea resurselor de apă. Lucrările finalizate în cadrul proiectului de reabilitare au fost prezentate luni, în timpul unei vizite de lucru la Barajul Leşu. Proiectul reprezintă cea mai importantă investiţie a Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri finanţată prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. La vizita de lucru au participat Tánczos Barna, viceprim-ministru şi ministru interimar al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Diana Buzoianu, ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei, conducerea Administraţiei Naţionale „Apele Române”, prefectul judeţului Bihor, Marcel Daniel Dragoş, şi reprezentanţi ai instituţiilor implicate în realizarea proiectului. Infrastructură adaptată provocărilor climatice Ministrul interimar al Mediului, împreună cu echipa care a coordonat lucrările de reabilitare ale Barajului Leşu. Foto credit: Facebook / Apele Române Crişuri Diana Buzoianu a evidenţiat importanţa revenirii în exploatare a acumulării după o perioadă îndelungată în care aceasta a fost golită. „Reumplerea acumulării Leşu, după aproape 12 ani, reprezintă un moment important pentru siguranţa hidrotehnică a întregii regiuni. Împreună cu polderul Sălard, Barajul Leşu este una dintre investiţiile strategice realizate prin PNRR pentru reducerea riscului la inundaţii”. „Este o investiţie de peste 113 milioane de lei care înseamnă mai multă siguranţă în faţa viiturilor, monitorizare modernă şi o infrastructură adaptată provocărilor climatice”, a subliniat ministrul interimar. Tehnologie de ultimă oră Infrastructura barajului recent reabilitat. Foto credit: Facebook / Apele Române Crişuri Printre lucrările realizate se numără o scară pentru peşti, menită să asigure continuitatea ecologică a Văii Iadului, trei insule plutitoare cu vegetaţie pentru biodiversitate şi sisteme pentru interceptarea deşeurilor şi a materialului plutitor. Au fost instalate şi panouri solare pentru funcţionarea independentă a unor echipamente. Lucrările au inclus şi impermeabilizarea paramentului amonte cu o geomembrană, soluţie prezentată drept o premieră în România, precum şi modernizarea sistemelor de control, monitorizare şi alarmare. Sistemul SCADA permite supravegherea în timp real a parametrilor barajului, iar infiltraţiile pot fi urmărite prin fibră optică. „Barajul Leşu a fost construit acum peste 50 de ani şi, până la această investiţie, nu primise niciodată o reabilitare de amploarea aceasta. E mai mult decât o reparaţie, suntem în faţa unei refaceri din temelii, cu tehnologie de ultimă oră”, a subliniat Diana Buzoianu. „Este mai verde decât a fost vreodată” Barajul Leşu a fost construit între anii 1969 şi 1973 pe Valea Iadului. Foto credit: Facebook / Apele Române Crişuri Lacul urmează să contribuie inclusiv la alimentarea cu apă a municipiului Oradea şi a altor comunităţi din zonă, precum şi la reducerea efectelor secetei şi a riscului de inundaţii. „Nu este doar reparat, este mai sigur, mai inteligent şi mai verde decât a fost vreodată”, a evidenţiat ministrul interimar al Mediului, Apelor şi Pădurilor. Barajul Leşu a fost construit între anii 1969 şi 1973 pe Valea Iadului, afluent de stânga al Crişului Repede, la aproximativ şase kilometri în amonte de satul Remeţi, comuna Bulz. A fost golit în 2015, din cauza unor fisuri, pentru a intra într-un amplu proces de reabilitare integrală. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 57, Ultimul acces: 2026-09-15 21:05:38
|
Timp total: 0.03s...
[]:1