© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
16 august, Zi naţională pentru comemorarea martirilor Brâncoveni şi de conştientizare a violenţelor împotriva creştinilor[2026-08-16]de Cristian DamianZiua de 16 august este dedicată anual comemorării Sfinţilor Martiri Brâncoveni şi conştientizării violenţelor şi persecuţiilor îndreptate împotriva creştinilor din întreaga lume. Instituită prin lege în anul 2020, această sărbătoare naţională urmăreşte atât păstrarea memoriei celor care şi-au mărturisit credinţa până la jertfă, cât şi sensibilizarea societăţii asupra persecuţiilor religioase care continuă în prezent. Potrivit legii, această zi reprezintă un prilej pentru informarea publicului, în special a tinerilor, cu privire la rolul creştinismului în istoria României şi la formele de violenţă şi persecuţie cărora creştinii le sunt victime în diferite părţi ale lumii. Persecuţia poate lua forme diverse, de la discriminare şi restrângerea libertăţii religioase până la acte de violenţă şi uciderea celor vizaţi pentru credinţa lor. Prin această comemorare, memoria Martirilor Brâncoveni este pusă în legătură cu responsabilitatea de a nu trece cu vederea suferinţa creştinilor persecutaţi în prezent. Evenimente în ziua de 16 august Textul Legii nr. 134/2020 prevede posibilitatea organizării de manifestări publice şi slujbe religioase cu caracter comemorativ. Totodată, în seara zilei de 16 august, între orele 20:00 şi 24:00, mai multe clădiri şi obiective publice pot fi iluminate în roşu, ca semn de solidaritate şi de conştientizare a persecuţiilor împotriva creştinilor. Printre obiectivele menţionate de lege se numără Parlamentul României, Guvernul, sediile autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, Arcul de Triumf şi Palatul Mogoşoaia. Tot cu această ocazie, Societatea Română de Radiodifuziune, Societatea Română de Televiziune şi Agerpres pot acorda prioritate materialelor şi emisiunilor dedicate comemorării Martirilor Brâncoveni şi problematicii persecuţiei creştinilor. Iniţiativa legislativă a fost adoptată de Camera Deputaţilor la 24 iunie 2020, cu 258 de voturi favorabile şi 40 de abţineri, iar ulterior a fost promulgată de Preşedintele României prin Decretul nr. 393/2020 din 16 iulie 2020. Sfinţii Martiri Brâncoveni Sfântul Constantin Brâncoveanu s-a născut în anul 1654, într-o familie boierească înrudită cu domnitorii Matei Basarab şi Şerban Cantacuzino. A urcat pe tronul Ţării Româneşti în 1688 şi a domnit aproape 25 de ani, perioadă în care s-a remarcat prin sprijinirea vieţii bisericeşti, culturii şi tiparului, dar şi prin numeroase ctitorii, între care Mănăstirea Hurezi. Grija sa pentru Biserică şi pentru comunităţile creştine nu s-a limitat la Ţara Românească. Voievodul a sprijinit românii din Moldova şi Transilvania, precum şi alte comunităţi ortodoxe. În 1714, Sfântul Constantin Brâncoveanu şi fiii săi au fost arestaţi de autorităţile otomane şi duşi la Constantinopol. După luni de întemniţare şi chinuri, domnitorului i s-a cerut să renunţe la credinţa creştină pentru a-şi salva viaţa şi pe cea a familiei. A refuzat, iar în 15 august 1714, a fost executat împreună cu cei patru fii ai săi – Constantin, Ştefan, Radu şi Matei – şi cu sfetnicul Ianache Văcărescu. Trupurile martirilor au fost recuperate şi îngropate în taină în apropiere de Constantinopol. Moaştele Sfântului Constantin Brâncoveanu au fost aduse în ţară în 1720 de soţia sa, Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu, canonizată în anul 2025 de Sfântul Sinod, şi aşezate la Biserica „Sfântul Gheorghe-Nou” din Bucureşti, ctitoria voievodului. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române i-a canonizat în 1992 pe Constantin Brâncoveanu, cei patru fii ai săi şi sfetnicul Ianache, stabilind ziua lor de prăznuire la 16 august. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 57, Ultimul acces: 2026-09-22 22:05:45
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
