© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Aurul dacilor: Coiful de la Coţofeneşti este imaginea unei noi emisiuni de mărci poştale de la Romfilatelia[2026-08-04]de Cristian DamianRomfilatelia şi Poşta Română au lansat emisiunea de mărci poştale „Aurul dacilor. Reîntregirea tezaurului istoric”, dedicată Coifului de la Coţofeneşti, una dintre cele mai valoroase piese ale patrimoniului naţional. Seria filatelică, pusă în circulaţie în data de 28 iulie, cuprinde o marcă poştală, o coliţă dantelată, o carte poştală maximă, un plic „Prima zi” şi o mapă în ediţie limitată. Grafica a fost realizată de artistul Mircea Cantor. Coliţa emisiunii reproduce imaginile reale ale Coifului de la Coţofeneşti şi ale celor două brăţări dacice aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Istorie a României, care au fost furate în ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, Olanda. Artefactele au revenit în ţară la începutul lunii aprilie 2026, după ce au fost recuperate de autorităţile olandeze. Coiful de la Coţofeneşti şi brăţările dacice Considerat cel mai cunoscut artefact arheologic descoperit pe teritoriul României, Coiful de la Coţofeneşti a intrat în patrimoniul statului în anul 1929, după ce a fost donat Ministerului Instrucţiunii Publice şi Cultelor. Datat în secolul al 4-lea î.Hr., este împodobit cu motive specifice artei tracice. Descoperirea sa a fost făcută întâmplător în apropierea localităţii Coţofeneşti din judeţul Prahova, iar cercetările arheologice au permis reconstituirea împrejurărilor în care piesa a ieşit la lumină. Specialiştii au explicat că piesa nu a avut un rol militar, ci unul ceremonial. Fragilitatea sa, dimensiunile reduse şi contextul în care a fost descoperit susţin ipoteza că a fost depusă ca ofrandă cu semnificaţie religioasă. Emisiunea filatelică include şi două dintre celebrele brăţări plurispiralice din aur, descoperite în zona Sarmizegetusa Regia. Cercetările desfăşurate în ultimele două decenii au identificat peste 24 de astfel de artefacte provenite din mai multe tezaure, dintre care statul român a recuperat 14. Realizate din aur aluvionar extras din Munţii Orăştiei, cele două piese impresionează atât prin dimensiuni, cât şi prin ornamentaţia lor. Analizele efectuate de specialişti arată că nu au fost purtate, ci au fost depuse ca ofrande în apropierea sanctuarelor dacice. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 99, Ultimul acces: 2026-09-28 18:31:31
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
