Românce în istorie: Regina Ana, forţa discreţiei

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.03s...

Ştiri şi Evenimente

Românce în istorie: Regina Ana, forţa discreţiei

[2026-08-01]

de Ştefana Totorcea

Se împlinesc 10 ani de la mutarea la cele veşnice a Reginei Ana a României – decorată în război, soţie de rege în exil şi mamă a cinci prinţese.
Româncă prin adopţie şi destin, la fel ca celelalte regine ale României, Regina Ana a dovedit că femeile sunt capabile de bărbăţie pe front, dar sunt şi mângâiere şi sprijin moral în familie, unde au un rolul uriaş: dau viaţă şi educaţie copiilor.
Ana Antoinette Françoise Charlotte Zita Marguerite de Bourbon-Parma s-a născut la Paris în 18 septembrie 1923 şi a primit cinci nume de botez, după toate mătuşile ei. Părinţii, Principele René de Bourbon-Parma şi Principesa Margareta a Danemarcei, au mai avut încă trei copii, toţi băieţi, ceea ce ar putea explica pasiunile „băieţeşti” ale principesei în copilărie: mersul cu bicicleta şi pescuitul.
Alintată cu numele de Nane (în engleză Nan), a copilărit în Franţa, Spania şi Portugalia, iar în 1939 s-a mutat în SUA. Ulterior, a locuit în Danemarca, Elveţia şi Anglia. Problemele financiare cu care s-au confruntat după 1930 i-au învăţat pe cei patru fraţi să fie modeşti, cumpătaţi şi să nu pună preţ pe lucrurile materiale. A fost o lecţie importantă pentru o viitoare regină în exil.
Pledoarie pentru simplitate
Foto: RomaniaRegala.ro
Îi plăcea să citească, să lucreze în grădină şi să se bucure de lucrurile simple ale vieţii. Se ferea de tot ce era prea artificial sau protocolar. Aprecia onestitatea şi ura aroganţa. Moda nu a interesat-o.
„Văd frumuseţea altfel. Nu fac această afirmaţie din modestie, ci din lipsă de interes pentru acest capitol. Nu ţin să fiu la modă, fiindcă o consider o pierdere de timp şi un fel de a arunca banii pe fereastră”, a spus cândva regina.
În perioada studiilor de artă de la New York (1939-1941), a lucrat la magazinul universal Macy’s, unde vindea panglici şi flori artificiale. Mai târziu, a declarat că acolo a învăţat cât de important este să primeşti un „mulţumesc” şi un salut atunci când îi serveşti pe oameni.
Dragoste în război şi nuntă în exil
Foto: RomaniaRegala.ro
În 1943, a urmat exemplul tatălui şi fraţilor ei şi s-a înrolat voluntar în Forţele Franceze Libere. A fost soră de caritate şi şofer de ambulanţă pe fronturile din Algeria, Maroc, Italia, Luxemburg şi Germania. Aceasta i-a adus gradul de locotenent şi o decoraţie din partea statului francez, care a distins-o cu Crucea de Război a Franţei.
Regele Mihai a văzut-o într-un buletin de ştiri filmat în Maroc în 1943 şi probabil s-a îndrăgostit imediat, pentru că l-a rugat pe proiecţionist să-i scoată pe hârtie foto câteva cadre din film în care apărea chipul Prinţesei Ana de Bourbon-Parma.
Peste un an, Regele Mihai a reuşit să scoată România din alianţa cu germanii şi a dat ordin Armatei Române să elibereze de nazişti toate teritoriile. Actul său, cunoscut ca întoarcerea armelor din 23 august 1944, a scurtat cu şase luni durata celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
Regele României a întâlnit-o abia în 1947, la nunta Reginei Elisabeta a II-a a Marii Britanii. Atunci, probabil intimidată de statura Regelui Mihai, în loc să facă o reverenţă, prinţesa a luat poziţie de drepţi şi a salutat lovind călcâiele, ca în armată. A mărturisit mai târziu că s-a simţit atât de jenată, încât a ieşit imediat. După două săptămâni, regele a cerut-o în căsătorie.
Din nefericire, nunta a avut loc în exil, la Atena, după ce regele a fost forţat de guvernul comunist, instalat cu forţa armelor de Uniunea Sovietică, să renunţe la tron. Prinţesa Ana se căsătorea cu un rege fără ţară.
Nici cununia nu a fost uşoară, deoarece noua regină era catolică, iar Vaticanul i-a refuzat dispensa – problemă rezolvată prin celebrarea căsătoriei după ritul ortodox. Ceremonia catolică a avut loc abia după 18 ani, la Monaco, graţie intervenţiilor cuplului princiar Rainier şi Grace de Monaco.
Exilul
Regele Mihai, Regina mamă Elena, Regina Ana şi Principesele Margareta, Elena şi Irina la Vila Sparta din Florenţa, unde locuia Regina mamă Elena. Sursa foto: X.com
Noua Familie Regală a României în exil a fost găzduită o vreme de Regina Elena, mama Regelui Mihai, la Florenţa, apoi de Principesa Margareta, mama Reginei Ana, la Copenhaga. În 1950, s-au mutat în Anglia, unde au avut o fermă.
Vindeau ouă şi legume vecinilor şi la piaţă. Li se născuseră deja primele două fiice, Principesele Margareta şi Elena. Au urmat naşterea Principesei Irina (1953), a Principesei Sofia (1957) şi Principesei Maria (1964).
„Am grijă de copii şi de găini”
Familia Regală la ferma din Anglia. Foto: Youtube / British Pathé
În 1953, Regina Ana le declara simplu reporterilor britanici: „Fac tot ce pot. Am grijă de copii şi de găini”. Era obişnuită cu munca din tinereţe, când Danemarca fusese ocupată de nazişti, iar familia s-a refugiat în SUA.
În timp ce ea muncise la Macy’s în New York, mama ei, Prinţesa Margareta a Danemarcei, lucrase în atelierul unui pălărier, iar tatăl, Prinţul René de Bourbon-Parma, la o companie de gaz.
Frivolităţile nu erau pentru familia unui rege exilat
Foto: RomaniaRegala.ro
În acest timp, regele s-a străduit să prezinte opiniei publice situaţia din România ocupată de sovietici, dar fără a stârni interes în Occidentul preocupat de propria reconstrucţie. Regina Ana a avut misiunea de a-şi sprijini moral soţul, un rege fără ţară, dar care era frământat de destinul ţării sale.
„Noi am considerat că trebuie să trăim în aşa fel încât, fie şi numai în faţa conştiinţei noastre, să reiasă că suntem în doliu pentru ţară”, i-a spus regele scriitorului Mircea Ciobanu după căderea comunismului.
„Noi nu puteam să umblăm oricum în lume, să ne îngăduim libertăţi în niciun nivel al existenţei noastre. Amuzamente, frivolităţi – acestea erau pentru alţii, nu pentru noi, care veneam din mijlocul unui popor suferind. Acest gând ne-a dictat comportamentul.”
Chiar dacă aceasta a fost atmosfera din Familia Regală a României, regele a fost un tată bun pentru copii şi s-a străduit să câştige bani pentru familie punându-şi la lucru toate darurile şi abilităţile: a reparat şi testat avioane şi chiar a lucrat o perioadă ca broker pe Wall Street.
Întoarcerea din exil
Foto: RomaniaRegala.ro
După întoarcerea din exil (1997), Regina Ana i-a fost alături Regelui Mihai cu discreţia adevăratei nobleţi: deşi niciodată încoronată, a fost cea mai longevivă regină a României, ţară faţă de care şi-a făcut exemplar datoria – făcându-şi exemplar datoria faţă de familia sa.
„Sunt o femeie normală, care a avut bucuria, fericirea de a se căsători cu un om extraordinar, regele Mihai de România”, a declarat ea. „Sunt mândră să-i fiu soţie şi cred că pot privi acolo sus şi pot spune: Doamne, îţi mulţumesc!” a mai spus regina cu altă ocazie.
Majestatea Sa a plecat la Domnul în data de 1 august 2016, în Elveţia şi este înmormântată la Mănăstirea Curtea de Argeş – Necropolă Regală.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 74, Ultimul acces: 2026-09-30 17:11:03

Timp total: 0.04s...

[]:1