© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Poliţia de Frontieră Română marchează 162 de ani de la înfiinţare[2026-07-24]de Cristian DamianPoliţia de Frontieră Română marchează 162 de ani de la înfiinţare în data de 24 iulie, amintind de Înaltul Decret Domnesc nr. 893 al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, prin care a fost unificat Corpul Grănicerilor din Moldova şi Ţara Românească. Unirea Principatelor Române din 1859 a deschis drumul reorganizării instituţiilor noului stat. Un prim pas a fost făcut în 1862, când a fost desfiinţată graniţa de pe Milcov, simbol al separării dintre cele două principate. Doi ani mai târziu, grănicerii din Moldova au fost organizaţi după modelul celor din Ţara Românească, iar cele două corpuri au fost reunite într-o singură structură militară. Corpul unificat al grănicerilor a fost integrat în armată şi pus sub autoritatea Ministerului de Război. Noua organizare cuprindea patru inspectorii – Bucureşti, Iaşi, Piatra-Neamţ şi Piteşti – fiecare având în subordine mai multe batalioane şi companii, dispuse de-a lungul frontierelor ţării. Misiunea grănicerilor era una dublă: în timp de pace, aceştia asigurau paza frontierelor şi prevenirea activităţilor care puteau afecta siguranţa statului, iar în vreme de război luptau alături de celelalte unităţi ale armatei pentru apărarea teritoriului naţional. Organizarea instituţiei a fost consolidată prin Regulamentul nr. 1943 din 22 decembrie 1869, primul act care a stabilit în mod unitar atribuţiile şi funcţionarea serviciului grăniceresc. În anii următori, noi regulamente şi decizii au adaptat activitatea grănicerilor la nevoile statului aflat în plin proces de modernizare. Evoluţia instituţiei în secolul 20 În secolul 20 au fost adus noi transformări în organizarea serviciului de frontieră. În funcţie de contextul militar şi administrativ, grănicerii au fost reorganizaţi în mai multe rânduri, iar atribuţiile lor au fost redefinite pentru a răspunde noilor realităţi. Un moment important s-a produs în 1903, când Legea asupra organizării Poliţiei Generale a Statului a introdus structuri specializate pentru activitatea de la frontieră. Un an mai târziu, prin Înaltul Decret nr. 760 din 3 martie 1904, Corpul Grănicerilor a primit, pe lângă misiunea de pază şi supraveghere a frontierelor, şi atribuţii de natură vamală şi poliţienească. În 1915 a fost promulgată Legea Grănicerilor, care a consacrat statutul Corpului Grănicerilor ca parte integrantă a armatei şi a stabilit cadrul legal al activităţii sale. În aceeaşi perioadă, serviciul de frontieră s-a extins şi pe Dunăre şi pe litoralul Mării Negre, fiind dezvoltate inclusiv structuri navale specializate. După Marea Unire din 1918, instituţia şi-a reorganizat activitatea pentru apărarea frontierelor României întregite. În perioada interbelică au fost înfiinţate noi regimente şi brigăzi de grăniceri, iar apariţia Revistei Grănicerilor, în 1920, a contribuit la consolidarea identităţii profesionale. În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, grănicerii au îndeplinit atât misiuni specifice pazei frontierelor, cât şi atribuţii militare, fiind citaţi prin ordine de zi pentru modul în care şi-au îndeplinit misiunile pe front. De la Grăniceri la Poliţia de Frontieră Română În perioada comunistă au fost înfiinţate noi structuri pentru controlul trecerii frontierei şi evidenţa persoanelor, iar activitatea din punctele de trecere a fost adaptată schimbărilor legislative şi politice din România. După căderea regimului comunist, procesul de reformă instituţională a continuat. Un moment decisiv l-a reprezentat anul 1999, când, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 80, a fost înfiinţată actuala Poliţie de Frontieră Română, prin preluarea structurilor şi efectivelor cu atribuţii în domeniul pazei şi controlului frontierei de stat. Organizarea modernă a fost consolidată prin actele normative adoptate începând cu anul 2001, care au reglementat atât funcţionarea instituţiei, cât şi regimul frontierei de stat, în acord cu standardele europene şi cu noile provocări în domeniul securităţii. De-a lungul celor 162 de ani de existenţă, instituţia a cunoscut numeroase reorganizări şi schimbări de denumire, însă misiunea sa a rămas aceeaşi: apărarea şi supravegherea frontierelor ţării, prevenirea activităţilor ilegale la graniţă şi contribuţia la siguranţa statului român. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 63, Ultimul acces: 2026-10-03 08:44:50
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
