© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
113 ani de la naşterea Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit[2026-07-23]de Ştefana TotorceaJoi se împlinesc 113 ani de la naşterea Sf. Cuv. Ioan Iacob de la Neamţ, Noul Hozevit care avea să continue tradiţia ascezei în Ţara Sfântă, la locurile unde au pustnicit Sf. Proroc Ilie, Sf. Ana – mama Maicii Domnului şi Sf. Gheorghe Hozevitul. Născut la 23 iulie 1913 la Crăiniceni, judeţul Botoşani, sfântul a primit la Botez numele de Ilie. A rămas orfan de ambii părinţi la o vârstă fragedă şi a fost crescut de bunica sa, Maria, care i-a cultivat dragostea pentru rugăciune şi pentru viaţa Bisericii. În 1933 a intrat în obştea Mănăstirii Neamţ, unde a deprins rânduiala vieţii monahale. A efectuat serviciul militar în perioada 1934–1935, la Dorohoi, unde a fost repartizat ca infirmier. Această misiune era în acord cu ascultarea pe care o avusese deja la Mănăstirea Neamţ, unde slujise la infirmerie şi deprinsese îngrijirea bolnavilor sub îndrumarea Schimonahului Iov. A fost tuns în monahism la Mănăstirea Neamţ, în noaptea de 7 spre 8 aprilie 1936, primind numele de Ioan, în cinstea Sfântul Ioan Botezătorul. Rânduiala a fost oficiată de Episcopul Nicodim Munteanu al Huşilor, viitor Patriarh al României. Plecarea la Locurile Sfinte Mănăstirea Hozeva din Pustia Iudeei, Israel. Foto. Arhiva Basilica.ro După tundere, şi-a continuat ascultările la bibliotecă şi la bolniţă, iar câteva luni mai târziu, în toamna anului 1936, a plecat în Ţara Sfântă împreună cu doi monahi de la Mănăstirea Neamţ. A vieţuit în Mănăstirea „Sfântul Sava” şi apoi la Schitul Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” de la Iordan, unde a fost egumen. În ultimii ani ai vieţii s-a retras în peştera „Sfânta Ana” din Pustia Hozeva, dedicându-se rugăciunii neîncetate, postului şi scrierilor duhovniceşti. El continua astfel lanţul rugăciunii în care o verigă anterioară fusese Sf. Gheorghe Hozevitul, pustnicul care folosise aceeaşi peşteră drept loc de retragere. Numele peşterii arată că tradiţia o identifică drept locul unde s-a rugat pentru un urmaş Sf. Ana, mama Maicii Domnului. Conform tradiţiei Patriarhiei Ierusalimului, tot pe Valea Hozevei ar fi pustnicit şi Sf. Proroc Ilie. Astfel, viitorul sfânt român a fost şi ca monah sub acoperirea sfântului primit ca ocrotitor la Botez. Poet al dorului după Dumnezeu Moaştele sfântului la Mănăstirea Hozeva. Foto: Ziarul Lumina Pe lângă viaţa ascetică, Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ a lăsat o valoroasă operă poetică şi duhovnicească. Versurile sale exprimă dorul după Dumnezeu, dragostea pentru nevoinţa monahală, evlavia faţă de sfinţi şi iubirea pentru neamul românesc. Scrierile sale continuă să fie citite şi astăzi, oferind credincioşilor îndemnuri la pocăinţă, smerenie şi statornicie în credinţă. Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ a trecut la Domnul în ziua de 5 august 1960, la vârsta de 47 de ani. La deshumarea din 1980, trupul său a fost aflat întreg, iar această descoperire a sporit evlavia credincioşilor faţă de monahul român din Hozeva. Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române l-a trecut în rândul sfinţilor în 1992, cu ziua de pomenire în 5 august. Moaştele sale întregi se păstrează în Mănăstirea Hozeva din Pustiul Iudeei. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 43, Ultimul acces: 2026-10-04 01:03:13
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
