© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
590 ani de la prima atestare documentară a Chişinăului: Mitropolitul Antonie pledează pentru recuperarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei[2026-07-15]de Ştefana TotorceaMitropolitul Antonie al Basarabiei a transmis un mesaj marţi, înaintea aniversării a 590 de ani de la prima atestare documentară a Chişinăului. Înaltpreasfinţia Sa pledează pentru recuperarea patrimoniului Mitropoliei Basarabiei: „Avem datoria de a reaşeza această moştenire în conştiinţa publică”. Părintele Mitropolit aminteşte că primul înscris cunoscut în care a fost menţionat numele oraşului Chişinău a fost un document al voievozilor Moldovei din 17 iulie 1436. „Chişinăul s-a născut în istorie în jurul bisericilor, al şcolilor, al tiparniţelor şi al instituţiilor de cultură. Aici s-au format generaţii de slujitori ai altarului, profesori, medici, jurişti, oameni de stat şi cărturari care au înţeles că o comunitate dăinuie prin credinţă, educaţie şi respect faţă de propria identitate”, transmite Mitropolitul Antonie. „În această devenire, Mitropolia Basarabiei a ocupat un loc hotărâtor. Vreme de generaţii, ea a reprezentat una dintre marile instituţii ale spaţiului românesc dintre Prut şi Nistru, sprijinind şcoala românească, cultura, presa, viaţa filantropică şi formarea elitelor intelectuale.” „În jurul ei s-a conturat o conştiinţă istorică puternică, întemeiată pe credinţa ortodoxă, limba română şi continuitatea tradiţiei româneşti”, subliniază noul Mitropolit al Basarabiei. Distrugerea memoriei identitare În continuare, părintele mitropolit aminteşte că secolul al XX-lea a frânt această continuitate prin ocupaţia sovietică şi regimul ateist impus de statul ocupant: „Regimul sovietic a urmărit dezmembrarea unei instituţii care păstra memoria românească a Basarabiei şi, odată cu aceasta, a distrus sau a înstrăinat o parte însemnată a patrimoniului ei”. Înaltpreasfinţia Sa aminteşte câteva dintre clădirile emblematice ale mitropoliei care au fost distruse sau înstrăinate: Palatul Mitropolitan, Casa Eparhială, Tipografia Eparhială „Cartea Românească”, Seminarul Teologic din Chişinău. Prin distrugerea bibliotecilor, arhivelor şi a multor alte edificii, „s-au risipit manuscrise, documente, opere de artă şi mărturii care alcătuiau memoria unei întregi provincii”, subliniază Mitropolitul Basarabiei. O datorie de suflet „Astăzi, după mai bine de trei decenii de la reactivarea canonică a Mitropoliei Basarabiei, avem datoria de a reaşeza această moştenire în conştiinţa publică”, adaugă Înaltpreasfinţitul Părinte Antonie. „Recuperarea patrimoniului istoric, restaurarea monumentelor, cercetarea arhivelor şi valorificarea acestora în folosul educaţiei, culturii şi cercetării reprezintă un proiect de interes naţional, care priveşte întreaga societate.” Chiriarhul român al Chişinăului afirmă că Mitropolia Basarabiei îşi asumă această lucrare cu răbdare şi perseverenţă şi subliniază că oraşul Chişinău „are vocaţia de a redeveni unul dintre marile centre spirituale, culturale şi academice ale spaţiului românesc şi european, asemenea perioadei sale de maximă înflorire din prima jumătate a secolului trecut”. Mitropolitul Antonie îşi încheie mesajul cu mulţumiri adresate tuturor celor care slujesc capitala Republicii Moldova în administraţie, serviciu public, educaţie şi cultură şi cere binecuvântarea lui Dumnezeu şi a Maicii Domnului, ocrotitoarea oraşului, asupra cetăţii. Foto credit: Mitropolia Basarabiei (Palatul Arhiepiscopal din Chişinău, 1919–1940, reconstituire digitală realizată pe baza unei cărţi poştale de epocă) Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 106, Ultimul acces: 2026-10-02 20:58:42
|
Timp total: 0.04s...
[]:1
