33 de la mutarea la Domnul a Sf. Sofronie de la Essex: A explicat spiritualitatea ortodoxă lumii secularizate contemporane - BISERICI.org este un proiect non-profit ce are ca scop crearea unui spatiu virtual de gazduire a informatiilor despre locașurile de cult din România.
BISERICI.org - Situl Bisericilor din România

© 2005-2026 BISERICI.org

eXTReMe Tracker

Ştiri şi Evenimente

33 de la mutarea la Domnul a Sf. Sofronie de la Essex: A explicat spiritualitatea ortodoxă lumii secularizate contemporane

[2026-07-11]
de Ştefana Totorcea

Sâmbătă se împlinesc 33 de ani de la mutarea la Domnul a Sf. Sofronie de la Essex, ucenicul Sf. Siluan Athonitul şi autorul unei cărţi despre viaţa acestuia care a suflat un duh nou în spiritualitatea secolului XX şi în lumea secularizată occidentală: „Viaţa şi învăţătura stareţului Siluan Athonitul” (1948).
Biografia sfântului publicată pe pagina web a Mănăstirii Essex menţionează ca dată de naştere 22 septembrie 1896, la Moscova, părinţii dându-i numele de botez de Serghei. A fost un copil care a citit mult, s-a rugat mult şi a avut talent artistic. A studiat Artele Frumoase la Moscova, în căutarea unui ideal al frumuseţi care depăşea frumosul pur estetic.
În frământările din timpul Revoluţiei Bolşevice din Rusia, a fost arestat de două ori la infama închisoare Liubianka, dar în 1921 a reuşit să plece din Rusia.
Căutări spirituale
În ultima parte a adolescenţei a cercetat spiritualitatea orientală. Stabilit la Paris, a atras atenţia presei franceze cu câteva expoziţii, dar nu îşi simţea căutările spirituale satisfăcute de artă.
Din neputinţa minţii de a înţelege taina morţii, în Sâmbăta Mare a anului 1924, s-a întors la creştinism, renunţând la ideile orientale. În ajunul Sfintelor Paşti, după Sfânta Împărtăşanie, Dumnezeu i-a dat să contemple lumina necreată.
În Sfântul Munte
În 1925, deşi se înscrisese să studieze Teologia la Institutul „Sf. Serghie” din Paris, a renunţat şi s-a dus în Sf. Munte Athos, unde, în 1926, s-a închinoviat la Mănăstirea „Sf. Pantelimon” – Russikon, unde a devenit ucenic al Sfântului Siluan Athonitul, deşi acesta nu era decât simplu monah.
În dată de 24 septembrie 1938, Cuviosul Siluan a trecut la cele veşnice. Urmând îndemnul părintelui său duhovnicesc, părintele Sofronie a ieşit din Mănăstirea Sfântul Pantelimon şi s-a îndreptat spre pustia Sfântului Munte. După ce a stat o vreme în Karulia, părintele Sofronie s-a aşezat într-o peşteră aflată lângă Mănăstirea Sfântul Pavel.
Din pricina greutăţilor iscate de al Doilea Război Mondial, precum şi datorită îndelungatelor asceze şi a rugăciunilor de toată vremea, părintele Sofronie s-a îmbolnăvit. În anul 1941, a fost hirotonit preot şi a devenit duhovnicul mai multor călugări din Sfântul Munte Athos.
Ieşirea din Sfâtul Munte
În anul 1947, a ieşit din Sf. Munte la Paris, unde şi-a încheiat studiile, a publicat prima ediţie în tiraj limitat a cărţii despre Stareţul Siluan şi a fost operat la stomac.
În anul 1958, pentru că mai multe persoane dornice de vieţuire monahală se adunaseră deja în jurul său, părintele Sofornie a vizitat o proprietate aflată în localitatea Tolleshunt Knights, lângă oraşul Maldon, în regiunea Essex, Anglia, şi a luat hotărârea de a înfiinţa o mănăstire.
Astfel, în anul 1959, cu binecuvântarea mitropolitului Antonie Bloom al Surojului, părintele Sofronie a înfiinţat Mănăstirea Sfântul Ioan Botezătorul, a cărei obşte era formată din călugări şi maici. În anul 1965, cu binecuvântarea patriarhului Alexie al Rusiei, mănăstirea din Essex a trecut sub ascultarea Patriarhiei Ecumenice, care o va înălţa, mai apoi, la rangul de stavropighie.
A urmat o perioadă intensă de scriere şi activitate editorială. În anul 1987, Patriarhia Ecumenică l-a canonizat pe Sfântul Cuvios Siluan Athonitul.
O minune după moarte şi canonizarea
Părintele Sofronie Saharov a trecut la cele veşnice în ziua de 11 iulie 1993, la vârsta de aproape 97 de ani. Pentru a putea fi înmormântat în incinta mănăstirii, legislaţia prevedea construirea unei cripte subterane.
Cu puţin timp mai înainte de moarte, când obştea şi-a arătat îngrijorarea privind întârzierea lucrărilor de construcţie, părintele Sofronie a spus că nu va muri până ce cripta nu va fi gata. Aşa s-a şi întâmplat. Părintele a trecut la cele veşnice în ziua de 11 iulie, în acelaşi timp cu terminarea lucrărilor.
Imediat după moartea Sfântului Sofronie de la Essex, o familie a adus la mănăstire un băieţel de 13 ani cu o tumoare severă pe creier. Familia era foarte întristată pentru că nu l-au mai prins în viaţă pe părinte. La îndemnul unui monah, părinţii au trecut copilul pe sub sicriul sfântului, fapt în urma căruia băiatul s-a vindecat complet.
Sfântul a fost înmormântat în ziua de 14 iulie 1993.
Sf. Cuv. Sofronie de la Essex a fost canonizat în 2019 de Patriarhia Ecumenică. Ucenicul său, Arhim. Zaharia Zaharou, duce mai departe moştenirea spirituală de la Essex, făcând cunoscută lumii întregi comoara spirituală a Ortodoxiei.
Nu Sf. Scriptură, ci Sf. Tradiţie este izvorul Bisericii
Una dintre afirmaţie teologice esenţiale pe care Sf. Sofronie de la Essex le-a readus în atenţie în cartea sa despre Sf. Siluan Athonitul este că Biserica se hrăneşte din Duhul lui Dumnezeu şi că Ortodoxia este viaţă, trăire în acest Duh al lui Dumnezeu.
„Nu Sfânta Scriptură, ci Sfânta Tradiţie este izvorul Bisericii. În cursul primelor decenii ale istoriei Sale, Biserica încă nu avea cărţile Noului Testament şi nu trăia decât prin predanie”, aminteşte Sf. Sofronie de la Essex învăţătura stareţului său în „Viaţa şi învăţătura stareţului Siluan Athonitul”.
„Tradiţia îmbrăţişează întreaga viaţă a Bisericii până acolo încât însăşi Sfânta Scriptură nu e decât una din expresiile ei. De aici urmează că, dacă Biserica ar fi lipsită de Tradiţia ei, ea ar înceta să fie ceea ce este, căci slujirea Noului Testament e o slujire a Duhului, ea se face nu cu cerneală, ci cu Duhul Dumnezeului celui viu, nu pe table de piatră, ci pe tablele de carne ale inimii (2 Corinteni 3, 3-6).”
„Presupunând că, dintr-un motiv sau altul, Biserica s-ar găsi lipsită de toate cărţile: de Vechiul Testament şi Noul Testament, de operele Sfinţilor Părinţi, de cărţile liturgice, atunci Tradiţia ar reconstitui Scriptura, fireşte, nu cuvânt cu cuvânt, ci într-un alt limbaj”, explică Sf. Sofronie de la Essex în cartea citată.
„Dar în ce priveşte conţinutul ei esenţial, această nouă Scriptură ar continua să fie expresia aceleiaşi credinţe predate sfinţilor odată pentru totdeauna (Iuda 1, 3) şi manifestarea unuia şi aceluiaşi Duh ce lucrează în chip neschimbabil în Biserică.”
Citeşte online „Viaţa şi învăţătura stareţului Siluan Athonitul” de Sf. Cuv. Sofronie de la Essex.

Sursa: www.Basilica.ro


Contor Accesări: 120, Ultimul acces: 2026-09-26 15:18:55