© 2005-2026 BISERICI.org
© 2005-2026 BISERICI.org
Timp stanga: 0.03s...
Mănăstirea Putna aniversează 560 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Sfântul Ştefan cel Mare[2026-07-10]de Cristian DamianMănăstirea Putna aniversează vineri 560 de ani de la punerea pietrei de temelie de către Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Considerată cea mai de seamă ctitorie a domnitorului Moldovei şi unul dintre cele mai importante centre ale spiritualităţii ortodoxe româneşti, mănăstirea a traversat peste cinci secole de istorie, devenind un simbol al credinţei, culturii şi identităţii naţionale. Piatra de temelie a fost pusă în data de 10 iulie 1466, iar biserica a fost finalizată în numai trei ani. Slujba de sfinţire a avut loc în 3 septembrie 1469, după victoria obţinută de Sfântul Ştefan împotriva tătarilor la Lipnic (astăzi în Republica Moldova) în acelaşi an. Începuturile vieţii monahale la Putna Primii vieţuitori ai mănăstirii au venit de la Mănăstirea Neamţ, în frunte cu arhimandritul Ioasaf, care a devenit primul stareţ al Mănăstirii Putna. Tot aici au fost aşezate primele morminte domneşti. În biserică au fost înmormântaţi cea de-a doua soţie a Sfântului Ştefan, Maria Asanina Paleologhina, Mitropolitul Teoctist, părinte duhovnicesc al domnitorului, doi dintre fiii voievodului, Bogdan şi Petru, precum şi primii stareţi ai aşezământului. În perioada ştefaniană, Mănăstirea Putna a devenit un important centru cultural, unde au funcţionat şcoli de copiere a manuscriselor, de broderie şi de muzică bisericească ortodoxă. De-a lungul secolelor, mănăstirea a rămas strâns legată de voievozii Moldovei şi a dat Bisericii numeroşi ierarhi şi duhovnici de seamă. La Putna a fost călugărit Sfântul Teodosie de la Maniava, care avea să întemeieze şi să conducă vestitul Schit Mare – Maniava (astăzi în Ucraina), iar în secolul al 17-lea aici a stat Sfântul Ierarh Ilie Iorest, viitor Mitropolit al Transilvaniei. Secolul al 18-lea a adus o nouă perioadă de înflorire prin lucrarea Sfântului Iacob Putneanul, ales mai întâi Episcop de Rădăuţi, iar apoi Mitropolit al Moldovei. El este considerat al doilea mare ctitor al mănăstirii. Dominaţia austriacă şi regimul comunist După ocuparea Bucovinei de către Imperiul Austriac în anul 1774, viaţa monahală din regiune a fost profund afectată. Din numeroasele mănăstiri şi schituri existente, doar Putna, Suceviţa şi Dragomirna au rămas deschise după reorganizarea impusă de autorităţile imperiale. În pofida acestor încercări, Mănăstirea Putna a continuat să fie un sprijin pentru credincioşii care au rămas statornici în credinţa ortodoxă, iar după Marea Unire din 1918 şi-a reluat locul firesc în viaţa României Mari. Al Doilea Război Mondial şi instaurarea regimului comunist au adus noi dificultăţi. Decretul nr. 410 din 1959 a redus dramatic obştea mănăstirii, numărul vieţuitorilor scăzând cu aproximativ 85% în doar doi ani şi jumătate. Cu toate acestea, mănăstirea şi-a păstrat continuitatea vieţii monahale, traversând această perioadă sub îndrumarea unor stareţi luminaţi de Dumnezeu. Renaşterea Putnei după 1990 După căderea regimului comunist, Mănăstirea Putna a intrat într-o nouă etapă de dezvoltare. Una dintre primele iniţiative a fost redeschiderea Schitului Sihăstria Putnei, devenit mănăstire în anul 2001. Au fost înfiinţate noi ateliere, printre care cel de pictură, iar lucrările de restaurare şi extindere au continuat prin construirea de noi corpuri de chilii şi înzestrarea aşezământului cu cele necesare vieţii monahale. Un moment deosebit din istoria recentă a mănăstirii l-a constituit proclamarea solemnă, la Putna, a canonizării Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi a Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul, în data de 2 iulie 1992, în prezenţa Patriarhului Teoctist şi a numeroşi ierarhi şi slujitori. În contextul momentului aniversar, la Mănăstirea Putna se desfăşoară în perioada 9-12 iulie cea de-a 33-a ediţie a simpozionului de istorie „Colocviile Putnei”. Mănăstirea Putna rămâne una dintre cele mai importante vetre monahale ale României, loc de rugăciune, pelerinaj şi memorie naţională, păstrând vie moştenirea spirituală şi culturală lăsată de Sfântul Voievod Ştefan cel Mare. Sursa: www.Basilica.ro Contor Accesări: 96, Ultimul acces: 2026-10-01 21:46:46
|
Timp total: 0.03s...
[]:1
