Patriarhul Daniel, mesaj la Congresul Episcopiei Canadei: Familia este binecuvântare pentru Biserică şi societate

Acasă > Ştiri > Arhiva Ştiri

Timp stanga: 0.05s...

Ştiri şi Evenimente

Patriarhul Daniel, mesaj la Congresul Episcopiei Canadei: Familia este binecuvântare pentru Biserică şi societate

[2026-07-04]

de Alexandru Boboc

Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a transmis sâmbătă un mesaj la Congresul Episcopiei Canadei, desfăşurat în perioada 3-5 iulie la Montreal.
„Trăim într-o vreme în care instituţia familiei se confruntă cu provocări multiple, iar rolul femeii în Biserică şi în societate necesită o înţelegere şi o apreciere mai profundă. Femeia creştină este un model de credinţă, iubire jertfelnică şi evlavie”, a subliniat Patriarhul României.
Preafericirea Sa a evidenţiat că Biserica are datoria de a susţine şi de a întări familia creştină, oferind îndrumare pastorală şi sprijin spiritual pentru toate etapele vieţii familiale.
„Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, prin mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor ocrotitori ai neamului românesc, să binecuvinteze lucrările Congresului Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei şi să dăruiască participanţilor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în toată fapta ce bună!”.
Delegatul Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la acest eveniment este Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Ungariei.
Mesajul integral:
Familia creştină – binecuvântare pentru Biserică şi societate
Preasfinţia Voastră,
Preacuvioşi şi Preacucernici Părinţi,
Iubiţi fii şi fiice duhovniceşti,
Am primit cu aleasă bucurie vestea organizării Congresului Eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei, care se desfăşoară la Montreal, în perioada 3-5 iulie 2026. Cu această ocazie, adresăm tuturor participanţilor binecuvântarea, aprecierea şi dragostea Noastră părintească.
Acest eveniment reprezintă o nouă mărturie a maturităţii şi dinamismului vieţii bisericeşti româneşti din Canada, precum şi a dorinţei de a întări lucrarea pastorală, misionară şi culturală în mijlocul comunităţilor ortodoxe româneşti aflate departe de ţară, dar unite prin aceeaşi credinţă, aceeaşi tradiţie şi aceeaşi comuniune euharistică.
Ne bucurăm în mod deosebit că lucrările Congresului se desfăşoară în contextul Anului omagial al pastoraţiei familiei creştine şi al Anului comemorativ al sfintelor femei din calendar (mironosiţe, muceniţe, monahii, soţii şi mame), recunoscând astfel rolul fundamental pe care familia şi femeia îl au în formarea şi păstrarea identităţii creştine. Temele propuse spre reflecţie sunt de mare actualitate şi relevanţă pentru viaţa Bisericii, întrucât familia creştină continuă să fie locul privilegiat al cultivării credinţei, al educaţiei morale şi al transmiterii valorilor spirituale către noile generaţii.
Trăim într-o vreme în care instituţia familiei se confruntă cu provocări multiple, iar rolul femeii în Biserică şi în societate necesită o înţelegere şi o apreciere mai profundă. Femeia creştină este un model de credinţă, iubire jertfelnică şi evlavie.
Biserica are datoria de a susţine şi de a întări familia creştină, oferind îndrumare pastorală şi sprijin spiritual pentru toate etapele vieţii familiale: educaţia creştină a copiilor, pregătirea tinerilor pentru căsătorie, depăşirea dificultăţilor şi întărirea legăturilor de iubire dintre membrii familiei. Sfântul Ioan Gură de Aur ne spune că familia creştină nu este doar o unitate socială, ci o biserică mică („căci şi casa este o mică biserică”[1]), în care se trăieşte şi se transmite credinţa ortodoxă în mod viu şi firesc. Sfânta Scriptură descrie legătura lui Dumnezeu cu lumea ca pe o relaţie de intimitate, ca pe o cununie şi o familie (cf. Efeseni 5, 21-33). Biserica este locul în care, prin lucrarea curăţitoare a Sfântului Duh asupra sufletului omului smerit, se trăieşte iubirea frăţească în Dumnezeu-Fiul devenit Om şi iubirea părintească a lui Dumnezeu-Tatăl, pe Care Domnul nostru Iisus Hristos ne-a învăţat să-L chemăm astfel: „Tatăl nostru, Care eşti în ceruri”. Biserica este, deci, Familia iubirii de oameni a Preasfintei Treimi, iar familia creştină a fost numită de Fericitul Augustin „Biserica de acasă” („Ecclesia domestica”).
Menţionăm cu bucurie faptul că, în anul 2025, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a canonizat şaisprezece femei cu viaţa sfântă, a căror proclamare a canonizării a avut loc în ziua de vineri, 6 februarie 2026.
Printre acestea se numără nu doar mame ai căror copii au devenit sfinţi, precum Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica), Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ (1896-1989, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv), Sfânta Olimpiada din Fărcaşa (1880-1967, mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu) şi Sfânta Anastasia Şaguna (1785-1836, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna), ci şi femei evlavioase care au ales calea monahismului, precum Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău (sec. XVI-XVII), Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic (1697-1814), Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic (1757-1842), Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana (1923-2011), Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi (1852-1935) şi Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea (1970-2014, pustnică având o aspră nevoinţă pe muntele bucovinean Giumalău) sau femei care, chiar dacă au vieţuit în lume, au avut o viaţă sfântă, precum Sfânta Magdalena de la Mălainiţa (1895-1962) din Serbia.
Printre aceste noi sfinte se află şi mărturisitoare ale credinţei, cum este Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi (1906-1971, învăţătoare deportată timp de cincisprezece ani în Siberia pentru credinţa sa) şi Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti (1908-1949, misionară şi monahie care a pătimit pentru Hristos în timpul persecuţiilor comuniste), dar şi soţii de voievozi, care şi-au sfinţit propria viaţă în familie sau în mănăstire: Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu (1661-1729, soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, mamă a unsprezece copii: patru fii şi şapte fiice) şi Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (1487-1554, fosta Despina Miliţa, soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab).
Aceste noi sfinte din calendar ne arată că Biserica Ortodoxă Română a fost dintotdeauna binecuvântată cu femei credincioase şi evlavioase, care au dus lupta cea bună şi au săvârşit călătoria lor pământească (cf. 2 Timotei 4, 7) în multe forme de slujire: mame ai căror copii au devenit sfinţi, muceniţe care au apărat credinţa cu sângele lor, cuvioase care au ales calea vieţii monahale, femei mărturisitoare care au îndurat persecuţiile pentru numele lui Hristos şi soţii de voievozi sau domnitori care au sprijinit Biserica şi neamul românesc.
În acelaşi timp, pomenirea şi cinstirea sfintelor femei – muceniţe, monahii, mame şi soţii pilduitoare – ne descoperă puterea credinţei statornice şi a iubirii jertfelnice care au împodobit de-a lungul veacurilor viaţa Bisericii. Exemplul lor rămâne o lumină călăuzitoare pentru societatea contemporană, adesea confruntată cu relativism moral şi cu slăbirea reperelor spirituale.
Adresăm mulţumiri şi apreciere Preasfinţitului Părinte Ioan Casian, Episcopul ortodox român al Canadei, clerului şi tuturor colaboratorilor organizatori ai acestui Congres, pentru eforturile constante depuse în vederea consolidării vieţii bisericeşti şi a păstrării identităţii ortodoxe şi româneşti în diaspora. Prin activitatea pastorală, liturgică, educaţională şi filantropică desfăşurată în parohii şi mănăstiri, Episcopia Ortodoxă Română a Canadei oferă o mărturie vie despre lucrarea lui Hristos în societate.
Prezenţa la acest Congres a Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul ortodox român al Ungariei, căruia îi mulţumim pentru disponibilitatea de a ne reprezenta, constituie un semn al comuniunii frăţeşti dintre ierarhii Patriarhiei Române şi al unităţii de credinţă care îi însufleţeşte pe toţi fiii Bisericii noastre.
În contextul numeroaselor provocări ale lumii contemporane, vă îndemnăm să păstraţi vie legătura cu Biserica, să cultivaţi unitatea şi solidaritatea frăţească şi să rămâneţi statornici în mărturisirea credinţei ortodoxe. Comunităţile parohiale sunt chemate să fie spaţii ale rugăciunii, ale comuniunii şi ale speranţei, în care fiecare credincios să găsească sprijin duhovnicesc şi îndrumare spre mântuire.
Dorim, de asemenea, Preasfinţite Părinte Episcop Ioan Casian, ca în această binecuvântată împrejurare, prilejuită de aniversarea a 20 de ani de la primirea harului şi darului arhieriei, să vă adresăm cele mai calde şi sincere felicitări, împreună cu alese urări de sănătate, pace sufletească şi împliniri rodnice. Ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos să vă dăruiască în continuare sănătate, înţelepciune şi statornicie în slujirea Bisericii, spre folosul şi credincioşilor şi spre slava Preasfintei Treimi.
Totodată, ne rugăm Domnului nostru Iisus Hristos, prin mijlocirile Preasfintei Născătoare de Dumnezeu şi ale tuturor sfinţilor ocrotitori ai neamului românesc, să binecuvinteze lucrările Congresului Episcopiei Ortodoxe Române a Canadei şi să dăruiască participanţilor sănătate şi mântuire, pace şi bucurie, precum şi mult ajutor în toată fapta ce bună!
Cu aleasa preţuire şi părintească binecuvântare,
† DANIEL
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
[1]„Καὶ ἡ οἰκία γὰρ Ἐκκλησία ἐστὶ μικρά”; Sfântul Ioan Gură de Aur, Ὑπόμνημα εἰς τὴν πρὸς Ἐφεσίους ἐπιστολήν (Comentariu la Epistola către Efeseni), XX, 6, în: PG 62, 143.

Sursa: www.Basilica.ro

Contor Accesări: 75, Ultimul acces: 2026-09-29 00:05:35

Timp total: 0.05s...

[]:1